{"id":75,"date":"2021-10-06T12:34:20","date_gmt":"2021-10-06T12:34:20","guid":{"rendered":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/?page_id=75"},"modified":"2024-11-12T14:14:30","modified_gmt":"2024-11-12T14:14:30","slug":"cui-ne-adresam","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/introducere\/cui-ne-adresam\/","title":{"rendered":"Cui ne adres\u0103m"},"content":{"rendered":"

[et_pb_section fb_built=”1″ module_class=”dh-valign-center-section” _builder_version=”4.10.8″ _module_preset=”default” background_image=”https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-content\/uploads\/2021\/10\/personaj2.png” height=”400px” height_tablet=”250px” height_phone=”150px” height_last_edited=”on|phone” custom_padding=”0px|0px|0px|0px|false|false” link_option_url=”https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/introducere\/” box_shadow_style=”preset3″ locked=”off” global_colors_info=”{}”][et_pb_row make_equal=”on” _builder_version=”4.10.8″ _module_preset=”default” width_tablet=”85%” width_phone=”91%” width_last_edited=”on|desktop” min_height_tablet=”” min_height_phone=”” min_height_last_edited=”on|desktop” height_tablet=”” height_phone=”” height_last_edited=”on|desktop” max_height_tablet=”” max_height_phone=”” max_height_last_edited=”on|desktop” custom_margin=”||||false|false” custom_padding=”||||false|false” custom_css_main_element=”align-self: center;” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.10.8″ _module_preset=”default” custom_padding=”||||false|false” custom_padding_tablet=”” custom_padding_phone=”” custom_padding_last_edited=”on|phone” custom_css_main_element=”display: flex;||flex-direction: column;||justify-content: center;” global_colors_info=”{}” custom_css_main_element_last_edited=”on|tablet”][et_pb_text _builder_version=”4.10.8″ _module_preset=”default” header_font=”|800|||||||” header_text_color=”#85E1F2″ header_font_size=”60px” header_line_height=”0.7em” header_2_font=”|800|||||||” header_2_text_color=”#F174AA” header_2_font_size=”31px” height_tablet=”” height_phone=”” height_last_edited=”on|phone” header_font_size_tablet=”45px” header_font_size_phone=”29px” header_font_size_last_edited=”on|phone” header_2_font_size_tablet=”24px” header_2_font_size_phone=”15px” header_2_font_size_last_edited=”on|desktop” global_colors_info=”{}”]<\/p>\n

Introducere<\/h1>\n

<<\/h1>\n

[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default” locked=”off” global_colors_info=”{}”][et_pb_row _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default” global_colors_info=”{}”][et_pb_column type=”4_4″ _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default” global_colors_info=”{}”][et_pb_text _builder_version=”4.10.8″ _module_preset=”default” global_colors_info=”{}”]<\/p>\n

CUI NE ADRES\u0102M: COPILUL DE 6-9 ANI – PROFIL PSIHOLOGIC <\/b><\/h2>\n

Aceast\u0103 etap\u0103 a fost denumit\u0103 \u015fi copil\u0103ria adult\u0103 sau maturitatea infantil\u0103.<\/span><\/p>\n

Dezvoltarea somato-fiziologic\u0103<\/b><\/h3>\n

Dac\u0103 la 6-7 ani ritmul cre\u015fterii treneaz\u0103, ulterior devine alert, astfel \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 la debutul pubert\u0103\u0163ii, copilul cre\u015fte \u00een greutate aproximativ 10 kg, iar \u00een \u00een\u0103l\u0163ime cu circa 20 cm. Corpul \u015fi extremit\u0103\u0163ile se lungesc, ceea ce provoac\u0103 o modificare a propor\u0163iei dintre cap \u015fi trup. Sistemul muscular progreseaz\u0103, \u00eendeosebi sub raportul masei sale.<\/span><\/p>\n

Cre\u015fte for\u0163a muscular\u0103, precizia \u015fi viteza motric\u0103 a micului \u015fcolar. \u00cen ceea ce prive\u015fte sistemul nervos, asist\u0103m la o cre\u015ftere a creierului (aprox. 1200 g) \u015fi la o organizare de c\u0103i func\u0163ionale noi.<\/b><\/p>\n

Evolu\u0163ia psihologic\u0103<\/b><\/h3>\n

Achizi\u0163ionarea scris-cititului solicit\u0103 complex \u00eentreaga palet\u0103 de senza\u0163ii, percep\u0163ii, reprezent\u0103ri. Se dezvolt\u0103 sensibilitatea tactil\u0103 a m\u00e2inii dar \u015fi cea vizual\u0103 \u015fi auditiv\u0103. Se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte vederea la distan\u0163\u0103 \u015fi capacitatea de apreciere vizual\u0103 a m\u0103rimii. Auzul fonematic evolueaz\u0103 considerabil. Pe plan gustativ \u015fi olfactiv cre\u015fte abilitatea individului de a identifica \u015fi clasifica gusturile \u015fi mirosurile.<\/span><\/p>\n

Sub raport tactil, asist\u0103m la o evolu\u0163ie deosebit\u0103 a chinesteziei m\u00e2inii prin scris, desen,<\/b> lucru manual. Spiritul de observa\u0163ie, ca etap\u0103 superioar\u0103 a percep\u0163iei, face progrese, devenind acum deliberat, sistematic, analitic.<\/b><\/p>\n

\u00a0Amelior\u0103ri multiple survin \u015fi \u00een planul percep\u0163iei spa\u0163iului \u015fi a timpului. C\u00e2t prive\u015fte percep\u0163ia timpului, datorit\u0103 implic\u0103rii copilului \u00een diverse activit\u0103\u0163i \u015fcolare, care presupun respectarea unui orar, se dezvolt\u0103 capacitatea acestuia de a percepe \u015fi\u00a0a aprecia corect durata de desf\u0103\u015furare a fenomenelor. Reprezent\u0103rile sporesc \u00een volum \u015fi apar reprezent\u0103ri noi: istorice, geografice, topografice.<\/span><\/p>\n

Memoria<\/b><\/h3>\n

Predomin\u0103 memoria mecanic\u0103 (moment de apoteoz\u0103 la 8 ani), involuntar\u0103 \u015fi cea de scurt\u0103 durat\u0103; Memoria este condi\u0163ionat\u0103 de \u00eenc\u0103rc\u0103tura afectogen\u0103 (<\/span>re\u0163ine preponderent ceea ce l-a impresionat mai mult<\/b>). Uitarea apare frecvent \u00een jurul v\u00e2rstei de 7 ani (el uit\u0103 frecvent tema de preg\u0103tit, penarul, caietul etc.). La 9 ani \u015fcolarul face eforturi voluntare de a-\u015fi cultiva memoria (repeti\u0163ii). Raportul dintre capacitatea de recunoa\u015ftere \u015fi de reproducere se modific\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n

La 6-9 ani procesul de recunoa\u015ftere este mai u\u015for de realizat, iar pe m\u0103sura \u00eenaint\u0103rii sale \u00een v\u00e2rst\u0103 cre\u015fte posibilitatea de reproducere. Deficitul din acest plan se datoreaz\u0103 dificult\u0103\u0163ii de a transpune limbajul interior (care a stat la baza \u00een\u0163elegerii) \u00een limbaj exterior.<\/strong><\/p>\n

La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 micul \u015fcolar este mare amator de basme \u015fi povestiri, tr\u0103indu-le cu mare intensitate.<\/strong><\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 se dezvolt\u0103 \u015fi imagina\u0163ia creatoare (joc, momente de fabula\u0163ie etc.).<\/strong><\/p>\n

Copilul cocheteaz\u0103 cu preocup\u0103rile artistice (desen, compuneri literare etc.).<\/strong><\/p>\n

Tr\u0103s\u0103turile distincte ale desenului la \u015fcolarul mic sunt:<\/b><\/p>\n

    \n
  • \u00cen primii doi ani de \u015fcoal\u0103 primar\u0103 desenul infantil mai conserv\u0103 tr\u0103s\u0103turile specific v\u00e2rstei anterioare (\u00eentr-un singur plan, deficitar \u00een respectarea m\u0103rimii \u015fi propor\u0163iilor dintre obiecte \u015fi fenomene, colorit estompat, grad de originalitate redus \u2013 apeleaz\u0103 frecvent la cli\u015fee);<\/li>\n
  • \u00cen ultimele dou\u0103 clase ale ciclului primar con\u0163inutul tematic, perspectiva \u015fi ad\u00e2ncimea desenului se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163esc\u00a0 considerabil.<\/li>\n<\/ul>\n

    Aten\u0163ia<\/b><\/h3>\n
      \n
    • Cre\u015fte capacitatea de mobilizare voluntar\u0103, dar sunt frecvente fluctua\u0163iile de aten\u0163ie;<\/b><\/li>\n
    • <\/span>Neaten\u0163ia fortuit\u0103<\/strong> \u2013 apari\u0163ia nea\u015fteptat\u0103 a unui stimul oarecare spre care \u015fcolarul mic se orienteaz\u0103;<\/span><\/li>\n
    • Neaten\u0163ia activ\u0103<\/strong> \u2013 agita\u0163ie motric\u0103 care deranjeaz\u0103 pe cei din jur<\/span><\/li>\n
    • Neaten\u0163ia pasiv\u0103<\/strong> \u2013 sub o masc\u0103 de implicare aparent\u0103 deturneaz\u0103 traiectul intelectiv \u00een cu totul alt\u0103 direc\u0163ie;<\/span><\/li>\n
    • Neaten\u0163ia activ\u0103 \u015fi cea pasiv\u0103 trebuie rezolvate prin cunoa\u015fterea cauzelor care le-a alimentat (biologice, psihologice, educa\u0163ionale).<\/span><\/li>\n<\/ul>\n

      Voin\u0163a<\/b><\/h3>\n

      P\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een \u015fcoal\u0103, activitatea copilului se reduce numai la a face ceea ce \u00eei procur\u0103 pl\u0103cere. \u015ecoala determin\u0103 copilul s\u0103 se sacrifice diverselor tenta\u0163ii, interese, care \u00eei ocupa majoritatea timpului diurn.<\/span><\/p>\n

        \n
      • Se exerseaz\u0103 caracterul voluntar al conduitei \u015fi se pun bazele unor deprinderi, priceperi automatizate, ce vor fi active prin voin\u0163\u0103;<\/span><\/li>\n
      • Toate procesele psihice (percep\u0163ie, memorie, g\u00e2ndire, aten\u0163ie, afectivitate) se impregneaz\u0103 volitiv;<\/b><\/li>\n
      • Demararea unei activit\u0103\u0163i este declan\u015fat\u0103 de for\u0163a autorit\u0103\u0163ii adultului;<\/span><\/li>\n
      • \u00cen desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunii se las\u0103 u\u015for perturbat \u015fi sustras, ceea ce demonstreaz\u0103 caracterul fragil al voin\u0163ei.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n

        Afectivitatea<\/b><\/h3>\n

        Via\u0163a emo\u0163ional\u0103 a micului \u015fcolar devine mai echilibrat\u0103 \u015fi apare sentimentul datoriei. Imita\u0163ia adultului, dorin\u0163a de a demonstra c\u0103 nu mai este mic, constituie o alt\u0103 cale de socializare afectiv\u0103 <\/b>(recurge la bravaj, acte de curaj \u2013 c\u00e2nd se love\u015fte pozeaz\u0103 ca nu \u00eel doare; intr\u0103 \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere f\u0103r\u0103 lumin\u0103 chiar dac\u0103 \u00eei este fric\u0103).<\/span><\/p>\n

        Apare un progres semnificativ \u00een ceea ce prive\u015fte capacitatea de reproducere. Dac\u0103 ini\u0163ial reproducerea era fidel\u0103 (textual\u0103) pe m\u0103sura acumul\u0103rii de cuno\u015ftin\u0163e, \u015fcolarul mic este tentat s\u0103 fac\u0103 mici reorganiz\u0103ri ale textului acumulat.<\/span><\/p>\n

        Cre\u015fte volumul memoriei. Referitor la efectele pe care le au asupra performan\u0163elor memoriei, interoga\u0163iile repetate adresate unor copii (ce au fost martorii unui eveniment regizat) au pus \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 evoc\u0103rile subiec\u0163ilor sunt mai precise la 7 ani dec\u00e2t la 5 ani. Ca o not\u0103 comun\u0103, pentru ambele v\u00e2rste, s-a constatat c\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eentreb\u0103rile am\u0103nun\u0163ite sunt repetate, copilul crede c\u0103 primul s\u0103u r\u0103spuns a fost eronat, a\u015fa \u00eenc\u00e2t \u00eel va retu\u015fa sau \u00eel va modifica integral pe urm\u0103torul.<\/span><\/p>\n

        Limbajul<\/b><\/h3>\n
          \n
        • Intrarea copilului \u00een \u015fcoal\u0103 accelereaz\u0103 procesul eliber\u0103rii limbajului de anumite cli\u015fee parazitare, elemente dialectale, jargoane, pronun\u0163ii deficitare etc., altfel spus micul \u015fcolar are acces \u00een mod organizat la limbajul cult;<\/b><\/li>\n
        • Poten\u0163ialul lingvistic difer\u0103 la \u00eenceputul clasei I \u00een func\u0163ie de educa\u0163ia primit\u0103 \u00een familie, de formula sa temperamental\u0103;<\/span><\/li>\n
        • Vocabularul se dubleaz\u0103 (1500\/1600 cuvinte formeaz\u0103 vocabularul s\u0103u activ). Progrese evidente se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een ceea ce prive\u015fte debitul vorbit \u015fi cel scris pe m\u0103sur\u0103 ce se aproprie de sf\u00e2r\u015fitul clasei a IV \u2013 a.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n

          Impactul cu limba literar\u0103 provoac\u0103 modific\u0103ri calitative:<\/span><\/p>\n

            \n
          1. Exprimarea se rafineaz\u0103 \u015fi se nuan\u0163eaz\u0103;<\/span><\/li>\n
          2. Se amelioreaz\u0103 pronun\u0163ia odat\u0103 cu dezvoltarea auzului fonematic;<\/span><\/li>\n
          3. Se \u00eenva\u0163\u0103 sinonimele, omonimele, antonimele;<\/span><\/li>\n
          4. P\u00e2n\u0103 la nivelul clasei a IV \u2013 a, limbajul interior acompaniaz\u0103 \u00een forme sonore actul scrierii.<\/span><\/span><\/li>\n<\/ol>\n

            G\u00e2ndirea<\/b><\/h3>\n
              \n
            • Se instaleaz\u0103 g\u00e2ndirea operatorie concret\u0103, prin trecerea de la cunoa\u015fterea intuitiv\u0103, nemijlocit\u0103 a realit\u0103\u0163ii (cu ajutorul reprezent\u0103rilor) la cea logic\u0103, mijlocit\u0103 (cu no\u0163iunile \u015fi rela\u0163iile dintre ele);<\/b><\/li>\n
            • Apare caracterul operatoriu al g\u00e2ndirii \u2013 posibilitatea de a manipula obiectele \u015fi fenomenele\u00a0\u00een plan mental, f\u0103r\u0103 a le deforma, p\u0103str\u00e2ndu-le permanen\u0163a;<\/span><\/li>\n
            • Opera\u0163iile g\u00e2ndirii au un caracter concret. La 7-8 ani individul este capabil numai de conservarea cantit\u0103\u0163ii (adic\u0103 \u00een\u0163elege c\u0103 \u00eengust\u00e2nd o cantitate de plastilin\u0103, cantitatea ei nu se modific\u0103). Abia la 9-10 ani apare \u015fi capacitatea de conservare a greut\u0103\u0163ii. La 11-12 ani apare capacitatea de conservare a volumului;<\/span><\/li>\n
            • La 7 ani este evident spiritul critic al g\u00e2ndirii (\u201cv\u00e2rsta gumei\u201d), <\/b>la 8 ani g\u00e2ndirea se deta\u015feaz\u0103 prin independen\u0163a sa, la 9\/1 0 ani, g\u00e2ndirea este caracterizat\u0103 de flexibilitate;<\/span><\/li>\n
            • \u00cen jurul v\u00e2rstei de 6-10 ani copilul \u00ee\u015fi con\u015ftientizeaz\u0103 cu adev\u0103rat v\u00e2rsta.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n

              Imagina\u0163ia<\/b><\/h3>\n
                \n
              • Imagina\u0163ia reproductiv\u0103 permite micului \u015fcolar s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 timpul istoric, raportul dintre evenimente \u015fi fenomene, poate c\u0103l\u0103tori \u00een trecut pentru a reconstitui fapte \u015fi evenimente petrecute. Aceste incursiuni sunt deseori populate cu elemente fantastice, fabulatorii care evoc\u0103 fragilitatea experien\u0163ei;<\/b><\/li>\n
              • Se modific\u0103 exprimarea reac\u0163iilor: la 7 ani este re\u0163inut, meditativ; <\/b>la 8 ani devine mai expansiv, mai bine dispus; la 9 ani recade \u00eentr-o stare meditativ\u0103; la 10 ani dob\u00e2nde\u015fte o \u00a0mare expresivitate a fe\u0163ei.<\/span><\/li>\n<\/ul>\n

                Personalitatea<\/b><\/h3>\n
                  \n
                • Sub raport temperamental, se produce o mascare a formulei temperamentale, adic\u0103 tr\u0103s\u0103turile primare, generate de tipul de activitate nervoas\u0103 superioar\u0103 sunt redistilate, ajustate \u00een tipare noi (impulsivitatea se domestice\u015fte, iner\u0163ia se diminueaz\u0103 etc.);<\/span><\/li>\n
                • La aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103 se pun bazele convingerilor morale fundamentale;<\/b><\/li>\n
                • Datorit\u0103 cerin\u0163elor morale ale \u015fcolii \u015fi familiei asist\u0103m la o \u00eent\u0103rire \u015fi modelare a tr\u0103s\u0103turilor de caracter. \u00cen formarea tr\u0103s\u0103turilor caracteriale contribuie c\u0103r\u0163ile (prin eroii s\u0103i pozitivi) \u015fi mijloacele mass-media (tv, filme);<\/span><\/li>\n
                • C\u00e2nd \u015fcolarul nu g\u0103se\u015fte suficient\u0103 energie pentru a dep\u0103\u015fi greut\u0103\u0163ile generate de \u015fcoal\u0103, se pot profila o serie de tr\u0103s\u0103turi negative de caracter (lene, superficialitate, tri\u015faj, minciun\u0103, dezordine);<\/span><\/li>\n
                • Apare procesul de diferen\u0163iere a aptitudinilor; pe l\u00e2ng\u0103 aptitudinile generale (spirit de observa\u0163ie, inteligen\u0163\u0103) se dezvolt\u0103 \u015fi aptitudinile speciale (literatura, muzica etc.).<\/b><\/li>\n<\/ul>\n

                  <\/span><\/p>\n

                  [\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

                  Introducere <CUI NE ADRES\u0102M: COPILUL DE 6-9 ANI – PROFIL PSIHOLOGIC Aceast\u0103 etap\u0103 a fost denumit\u0103 \u015fi copil\u0103ria adult\u0103 sau maturitatea infantil\u0103. Dezvoltarea somato-fiziologic\u0103 Dac\u0103 la 6-7 ani ritmul cre\u015fterii treneaz\u0103, ulterior devine alert, astfel \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 la debutul pubert\u0103\u0163ii, copilul cre\u015fte \u00een greutate aproximativ 10 kg, iar \u00een \u00een\u0103l\u0163ime cu circa 20 cm. Corpul […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":12,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":"","footnotes":""},"class_list":["post-75","page","type-page","status-publish","hentry"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/75","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=75"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/75\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1118,"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/75\/revisions\/1118"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/pages\/12"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/mini-ghid\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=75"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}