12. Venustas. I

CALITĂȚILE SPAȚIULUI ajung la noi prin simţuri!

Obiective

 

Materiale necesare

  • În clasă: videoproiector, computer/laptop, acces la internet, tablă, hârtie
  • Onlinelaptop/tabletă pentru vizionare video, whiteboard/chat

Scenariu activitate

Discuție – introducere în subiect → 5 min.

Amintește-ți un spațiu care te-a impresionat prin atmosfera sa!
Notați pe tablă/whiteboard/chat un cuvânt care descrie atmosfera acelui spațiu.

Vizionare video → 13 min.

vezi Resurse video

Influențe reciproce între: spațiu, stări și emoții, atitudini și comportament*

Este greu să separăm mediul social de spațiile amenajate de către și în cadrul societății. Spațiul construit sau amenajat este o imagine a culturii noastre. Modul nostru de viață (cu obiceiuri, norme sociale, nevoi fizice și psiho-sociale, utilizarea tehologiei contemporane, etc) își pune în mod clar amprenta în mediul construit – de la scara marilor teritorii, la scara localităților, a cartierelor, apoi a clădirilor și spațiilor interioare.  Dar și invers, spațiile pe care le „ocupăm” cu viața noastră determină în timp comportamente și atitudini. Experiențele noastre individuale și colective sunt marcate de mediul natural și mediul antropic, de valorile psihologice și sociale ale locului, transferul acestor valori definind de fapt calitatea vieții. 

Amintirile cele mai frumoase ale adulților sunt legate de locuri ale copilăriei. Iar amintirile acumulate în perioada de creștere, de dezvoltare, au un rol major în modul în care ne comportăm în viața de adult, în cum percepem și interpretăm ceea ce ni se întâmplă, cum reușim să depășim momente de cumpănă, cum ne facem planuri pentru viitor, cum ne găsim aliați și parteneri. Școala este un loc important al perioadei noastre de dezvoltare, de aceea întîmplările și spațiile ei ne vor influența peste ani.

Descoperirile din ultimele decenii din domeniile neurologiei și psihologiei cognitive spun că gândurile, sentimentele, atitudinile și comportamentele noastre sunt puternic influențate de spațiul în care trăim. Spațiul poate influența nu doar ce gândim ci și felul în care gândim. De exemplu, o anumită conformare a spațiului poate să ne facă să ne simțim (prea) expuși și asta ne poate inhiba sau, dimpotrivă, ne poate energiza și îndemna să interacțIonăm cu ceilalți, atmosfera unui spațiu ne poate determina să visăm, sau să gândim outside the box, sau să găsim mai ușor idei noi., Mintea și corpul nostru, se angajează “în mod activ, constant și la diverse niveluri, în procese active și interactive, conștiente și nonconștiente ale mediului intern și extern“1, iar anumiți cercetători au lansat ipoteza că dezvoltarea identității de sine nu se limitează la distincția dintre sine și ceilalți, ci se extinde și asupra obiectelor și lucrurilor, spațiilor și locurilor unde acestea se găsesc. Sentimentul subiectiv despre sine este definit și exprimat nu doar prin relația noastră cu ceilalți, ci și prin relația noastră cu variatele cadre fizice care definesc structura vieții de zi cu zi2. Identitatea față de loc este definită ca o sub-structură a identității de sine a persoanei, ce constă în cogniții despre lumea fizică în care trăiește individul. 

Așadar, mediul în care trăieşte o persoană influenţează asupra imaginii pe care şi-o formează persoana despre sine însuşi; mărimea şi forma spaţiului imprimă individului care îl ocupă, o parte din caracteristicile sale fizice, sub formă de trăiri subiective şi reprezentări personale. Locul în care persoana trăieşte influenţează construirea imaginii de sine a acelei persoane şi are impact asupra nivelului de aspiraţie; spaţiul fizic se imprimă în individ sub formă de trăiri subiective. 

Atunci când dorim să ne relaxăm, să ne detașăm de grijile și rutina zilnică sau chiar să schimbăm ceva în viață, să ne re-inventăm, de obicei, plecăm în natură, în vacanță, schimbăm orașul, plecăm să vizităm alte locuri și oameni, pe scurt, schimbăm locul! Asta demonstrează tocmai cât de legate sunt gândurile, atitudinile și comportamentele care ne definesc față de loc, de mediul în care trăim. Iar atunci când dorim să ne întoarcem, să revenim, să re-vizităm un loc drag, ori care ne-a rămas în memorie, căruia i-am dus dorul, sau unde credem că o putem lua de la capăt, este pentru că acel loc conține concret, fizic, sau simbolic, o bucățică din noi, anumite amintiri, sentimente, senzații, pe care dorim să le re-trăim, ne face să gândim într-un anumit fel, ne face să ne simțim mai noi înșine, mai compleți. 

Până nu demult, psihologii au studiat percepția, cunoașterea, emoția și alte procese de bază ca fenomene separate. Totuși, odată cu posibilitatea studierii activităților cerebrale prin imagistică, a devenit evident faptul că aceste procese sunt interdependente. De fapt, se întâmplă frecvent ca emoția să influențeze percepția. Valența afectivă și excitarea neuronală  poartă informații despre valoarea și importanța obiectelor și evenimentelor, iar aceste informații sunt încorporate în percepția mediului. De exemplu, s-a observat că frica crește șansele de a vedea potențiale amenințări, sau că dispozițiile pozitive ne încurajează să ne menținem modul actual de a privi lucrurile și că dispozițiile negative ne încurajează să facem o schimbare. Cercetările indică, de asemenea, că anumite obiecte cu relevanță emoțională și motivațională ne atrag atenția și pot fi detectate mai ușor în spațiu părându-ni-se  mai mari. Emoțiile pot modifica percepția calităților spațiului pentru a ne ajuta să întreprindem acțiuni benefice și a ne descuraja acțiunile potențial periculoase3

*Text bazat pe lucrarea „Arhitectura și copiii – Spațiul ca mediu în educația tinerilor” – dr. arh. Brânduța Havași, membru Asociației De-a Arhitectura 

1 S. W. Goldhagen, Welcome to your world, How the built environment shapes our lives, Electronic Ed. Harper-Collins Publisher, 2017  

2 Prohansky H. M., Fabian A. K. & Kaminof R., Place-Identity: Physical World Socialisation Of The Self, Journal of Environmental Psychology, 1983, Vol.3  

3  Zadra J.R., Clore G., Emotion and Perception: The Role of Affective Information, Wiley interdisciplinary reviews. Cognitive science 2(6):676-685, PubMed, 2011

The Third & The Seventh, Alex Roman

Titlul se referă la a 3-a și a 7-a dintre artele clasice: pictura, sculptura, arhitectura, literatura, muzica, artele spectacolului, cinematografia, cărora autorul le aduce un elogiu prin acest material video.

Discuție ghidată pe materialul video  20 min.

1. Ce elemente dau atmosfera unui spațiu?

Lumina, temperatura, culoarea, sunetul, materialele și texturile, compoziția spațiului, scara și proporțiile, vederile către exterior, vegetația, utilizatorii etc.

2. Cum percepem atmosfera unui spațiu?

Prin simțuri: văz, auz, miros/gust, tactil, kinestezic, intuiție.

3. Cum influențează atmosfera unui spațiu percepțiile utilizatorilor?

Percepţia este influenţată de elementele care dau atmosfera unui spațiu:

  1. lumina/umbra – influențează orientarea, temperatura, intimitatea;
  2. temperatura – influențează starea fiziologică – senzația, presiunea sangvină;
  3. culoarea – influențează, temperatura percepută, starea de agitație/relaxare;
  4. sunetul – influențează, depărtarea/apropierea, duritatea și textura materialelor, starea – dinamic/relaxare, intimitatea;
  5. miros/gust – influențează starea, deșteaptă amintiri;
  6. materiale și texturi – influențează tactilitatea – moale/dur, aspru/lucios, rugos/lis, căldura (metal/textil), intimitate/rigiditate etc.;
  7. compoziția spațiului –  influențează ordinea, coerența și contrastul – ordonat/dezordonat, organic/geometric, simetric/asimetric, închis/deschis, ritmul etc.;
  8. puncte de reper – influențează orietarea în spații interioare/exterioare,;
  9. scara și proporțiile – influențează adecvarea – mare/mic, sus/jos, stânga/dreapta, aproape/departe, armonios, ergonomic etc.;
  10. personalizarea –  influențează apartenența la un spațiu – al meu, al nostru, identificarea, intimitatea, aproprierea, confortul fizic și psihic;
  11. vederile pitorești – influențează legătura cu alte spații/natura/ întregul, accesibilitate, libertate, flexibilitate în circulație, posibilitatea de a stabili legături noi;
  12. vegetația –  influențează legătura cu elementul viu, biofilia, educativ – peisaj cultural, estetic – forme, culori, miros, hrănitor (nuci, zmeur), vindecător (tei, mentă), schimbător în timp.
4. Cum influențează utilizatorii atmosfera unui spațiu? Cum ocupă ei spațiul și cum îl folosesc?

Modul de ocupare/folosire de către utilizatori – rarefiat/aglomerat, împrăștiat/compact, static/dinamic, prietenos/agresiv, colaborativ/indiferent. De ex.: cum e clasa/curtea școlii în timpul orelor/pauze, cu elevi/fără etc.

5. Cum se schimbă atmosfera spațiilor în timp:
  1. în timpul unei zile 
  2. în timpul unei  săptămâni 
  3. în timpul unui an

Gândiți-vă cum se schimbă: lumina și umbrele, temperatura, culoarea, sunetele, mirosul și gustul, materialele și texturile, compoziția spațiului, punctele de reper, scara și proporțiile, personalizarea și confortul, vederile către exterior, vegetația.

Pregătire tema de cercetat → 12 min.

CARTARE – ATMOSFERA SPAȚIILOR ȘCOLII

Urmăriți exemplele din ppt, cercetați și găsiți elementele corespondente care dau atmosfera în școala voastră, pe care le vor fotografia fotografii, le vor nota pe hartă exploratorii și le vor chestiona reporterii în rândul utilizatorilor spațiilor școlii.

vezi  Resurse ppt

Resurse

  video:

The Third & The Seventh

  ppt:

C 2_3 – Spațiul și materialitatea

 C 2_4 – Spațiul și materialitatea

 C 2_2 – Spațiul și materialitatea

 C 1_2 – Scara și proporțiile