6. Moodmeter

Obiective

 

Materiale necesare

  • În clasă: 
  • Online

Scenariu activitate

Discuție – introducere în subiect → 5 min.

Unde vă place să mergeți atunci când doriți să fiți relaxați?

În ce spații sau locuri vă simțiți mai inspirați? (Ce activități faceți sau ce posturi corporale luați atunci când căutați inspirație, sau o soluție sau o idee? Au acestea legătură cu percepția spațiului?)

Ce spațiu sau loc vă vine în minte atunci când vă gândiți la sentimentul de siguranță?

De ce credeți că a fost grea perioada de izolare la domiciliu din timpul pandemiei?

Prezentare cu imagini și discuții → 13 min.

Spațiu – percepție – stări (sau emoții) – comportament și atitudini
  • Modul nostru de viață (aspectele sociale, culturale, economice) configurează mediul construit
  • Spațiile în care trăim ne influențează starea și determină în timp (alături de aspectele economice și social-culturale) atitudini și comportamente
  • Pentru anumite activități, comportamente sau stări, preferăm anumite spații
  • Emoțiile influențează percepția și acțiunile
  • Stări de explorat: libertate / restricție; energizare / apatie; concentrare (a atenției) / distragere (a atenției) ; relaxare / tensionare; inspirație / inhibare; inclinație spre dialog și  colaborare / inclinație spre introspecție și izolare, ș.a.

vezi – Resurse ppt: 5_Moodmeter – prezentare și intro aplicație

Influențe reciproce între: spațiu, stări și emoții, atitudini și comportament*

Este greu să separăm mediul social de spațiile amenajate de către și în cadrul societății. Spațiul construit sau amenajat este o imagine a culturii noastre. Modul nostru de viață (cu obiceiuri, norme sociale, nevoi fizice și psiho-sociale, utilizarea tehologiei contemporane, etc.) își pune în mod clar amprenta în mediul construit – de la scara marilor teritorii, la scara localităților, a cartierelor, apoi a clădirilor și spațiilor interioare.  Dar și invers, spațiile pe care le „ocupăm” cu viața noastră determină în timp comportamente și atitudini. Experiențele noastre individuale și colective sunt marcate de mediul natural și mediul antropic, de valorile psihologice și sociale ale locului, transferul acestor valori definind de fapt calitatea vieții. 

Amintirile cele mai frumoase ale adulților sunt legate de locuri ale copilăriei. Iar amintirile acumulate în perioada de creștere, de dezvoltare, au un rol major în modul în care ne comportăm în viața de adult, în cum percepem și interpretăm ceea ce ni se întâmplă, cum reușim să depășim momente de cumpănă, cum ne facem planuri pentru viitor, cum ne găsim aliați și parteneri. Școala este un loc important al perioadei noastre de dezvoltare, de aceea întîmplările și spațiile ei ne vor influența peste ani.

Descoperirile din ultimele decenii din domeniile neurologiei și psihologiei cognitive spun că gândurile, sentimentele, atitudinile și comportamentele noastre sunt puternic influențate de spațiul în care trăim. Spațiul poate influența nu doar ce gândim ci și felul în care gândim. De exemplu, o anumită conformare a spațiului poate să ne facă să ne simțim (prea) expuși și asta ne poate inhiba sau, dimpotrivă, ne poate energiza și îndemna să interacțIonăm cu ceilalți, atmosfera unui spațiu ne poate determina să visăm, sau să gândim outside the box, sau să găsim mai ușor idei noi., Mintea și corpul nostru, se angajează “în mod activ, constant și la diverse niveluri, în procese active și interactive, conștiente și nonconștiente ale mediului intern și extern“(1), iar anumiți cercetători au lansat ipoteza că dezvoltarea identității de sine nu se limitează la distincția dintre sine și ceilalți, ci se extinde și asupra obiectelor și lucrurilor, spațiilor și locurilor unde acestea se găsesc. Sentimentul subiectiv despre sine este definit și exprimat nu doar prin relația noastră cu ceilalți, ci și prin relația noastră cu variatele cadre fizice care definesc structura vieții de zi cu zi (2). Identitatea față de loc este definită ca o sub-structură a identității de sine a persoanei, ce constă în cogniții despre lumea fizică în care trăiește individul. 

Așadar, mediul în care trăieşte o persoană influenţează asupra imaginii pe care şi-o formează persoana despre sine însuşi; mărimea şi forma spaţiului imprimă individului care îl ocupă, o parte din caracteristicile sale fizice, sub formă de trăiri subiective şi reprezentări personale. Locul în care persoana trăieşte influenţează construirea imaginii de sine a acelei persoane şi are impact asupra nivelului de aspiraţie; spaţiul fizic se imprimă în individ sub formă de trăiri subiective. 

Atunci când dorim să ne relaxăm, să ne detașăm de grijile și rutina zilnică sau chiar să schimbăm ceva în viață, să ne re-inventăm, de obicei, plecăm în natură, în vacanță, schimbăm orașul, plecăm să vizităm alte locuri și oameni, pe scurt, schimbăm locul! Asta demonstrează tocmai cât de legate sunt gândurile, atitudinile și comportamentele care ne definesc față de loc, de mediul în care trăim. Iar atunci când dorim să ne întoarcem, să revenim, să re-vizităm un loc drag, ori care ne-a rămas în memorie, căruia i-am dus dorul, sau unde credem că o putem lua de la capăt, este pentru că acel loc conține concret, fizic, sau simbolic, o bucățică din noi, anumite amintiri, sentimente, senzații, pe care dorim să le re-trăim, ne face să gândim într-un anumit fel, ne face să ne simțim mai noi înșine, mai compleți. 

Până nu demult, psihologii au studiat percepția, cunoașterea, emoția și alte procese de bază ca fenomene separate. Totuși, odată cu posibilitatea studierii activităților cerebrale prin imagistică, a devenit evident faptul că aceste procese sunt interdependente. De fapt, se întâmplă frecvent ca emoția să influențeze percepția. Valența afectivă și excitarea neuronală  poartă informații despre valoarea și importanța obiectelor și evenimentelor, iar aceste informații sunt încorporate în percepția mediului. De exemplu, s-a observat că frica crește șansele de a vedea potențiale amenințări, sau că dispozițiile pozitive ne încurajează să ne menținem modul actual de a privi lucrurile și că dispozițiile negative ne încurajează să facem o schimbare. Cercetările indică, de asemenea, că anumite obiecte cu relevanță emoțională și motivațională ne atrag atenția și pot fi detectate mai ușor în spațiu părându-ni-se  mai mari. Emoțiile pot modifica percepția calităților spațiului pentru a ne ajuta să întreprindem acțiuni benefice și a ne descuraja acțiunile potențial periculoase(3)

*Text bazat pe lucrarea „Arhitectura și copiii – Spațiul ca mediu în educația tinerilor” – dr. arh. Brânduța Havași, membru Asociației De-a Arhitectura 

1. S. W. Goldhagen, Welcome to your world, How the built environment shapes our lives, Electronic Ed. Harper-Collins Publisher, 2017  

2. Prohansky H. M., Fabian A. K. & Kaminof R., Place-Identity: Physical World Socialisation Of The Self, Journal of Environmental Psychology, 1983, Vol.3  

3. Zadra J.R., Clore G., Emotion and Perception: The Role of Affective Information, Wiley interdisciplinary reviews. Cognitive science 2(6):676-685, PubMed, 2011

Aplicație (clarificare sarcină și completare formular individual):20-30 min.

Cartarea stărilor – individual

Enumerați momente distincte ale unei zile obișnuite la școală și locul, spațiul în care ele se petrec.

Urmați indicațiile profesorului pentru această enumerare –  de exemplu în cazul în care ora se defășoară online, puteți răspunde prin chat sau scrie pe white board.

Eventual alegeți printr-o discuție moderată de profesor (sau de către un elev desemnat), trei momente principale identificate de toți sau de majoritatea colegilor, care să fie analizate din punctul de vedere al stărilor și emoțiilor în activitatea individuală pe care o aveți de făcut în continuare – cartarea stărilor.

Momentele pot fi descrise și prin anumite activități.

Moment: „venirea la școală/liceu, intrarea în curtea școlii/liceului, întâlnirea cu colegii”

Moment: „parcurgerea coridorului, urcare la etaj unde se află clasa”

Moment: „participare la ore în clasă, interacțiunea cu profesorii și cu colegii”

Moment: „participare/ vizionare activități între clase – competiții, spectacol în sala de sport sau în sala de festivități, sau la bibliotecă”

Moment: „mersul la toaletă”

Moment: „ieșirea în pauze, discuții cu colegii, gustare, plimbare în curte”

Moment: „participare la activități în aer liber” – definire categorii in tabel

Pentru a realiza o cartare a stărilor întregului nostru grup, vom identifica întâi stările fiecăruia. Pentru asta, aveți de completat un formular (online, în computer sau pe hârtie, la alegerea profesorului) prin care, reflectând la stările pe care le aveți pe parcursul unei zile la școală, să evaluați, pentru fiecare moment important (în relație cu spațiul respectiv), stările enumerate, răspunzănd indicațiilor din chestionar. Fiți sinceri, este important să identificăm unde și când nu ne simțim bine sau unde și când nu avem o stare potrivită cu activitatea respectivă. Unele dintre emoțiile noastre și stările sunt dificil de clasificat ca pozitive sau negative, întrucât evaluarea este fundamental dependentă de context (de ex. uneori optimismul poate duce la nesăbuință). 

(Vom completa acest chestionar chiar acum și, dacă lucrăm pe varianta online putem vedea deja rezultatul grupului în grafice.)

vezi Resurse chestionar: Stări la școală

Pentru că urmărim identificarea nevoilor pentru creșterea stării de bine, veți analiza apoi, în activitatea (din săptămâna) următoare, pe baza răspunsurilor (și planșelor) voastre, momentele în care v-ați dori să fie altfel, stările resimțite ca nepotrivite (sau nu îndeajuns de potrivite) cu activitățile și spațiile fizice respective. Deci nu vă sfiiți să menționați sincer ce stări vă creează aceste momente și axați-vă pe ce este important pentru voi, indiferent dacă este legat de venirea la școală, participarea la ore sau diverse activități educative din diverse spații) sau de momente din pauze. Un același moment poate conține mai multe din stările enumerate, căci ele vizează aspecte diferite (latura emoțională, socială, cognitivă). Puteți completa și cu alte stări, nu doar cele enumerate.

Aplicație după programul școlar (acasă):cca 100 min.

Individual sau în perechi, după cum vă propune profesorul, alcătuiți o planșă care să reprezinte stările voastre pe parcursul unor momente importante ale unei zile (eventual cele trei momente distincte ale unei zile, decise împreună cu colegii și profesorul), sau doar o stare preponderentă și importantă pentru voi.

Este important să reprezentații stările în relație cu momentele, activitățile și spațiile respective. Vă puteți axa doar o stare dominantă sau pe una neplăcută, care credeți că ar trebui schimbată. Planșa poate conține desene, cuvinte, scheme, colaje din fotografii (ale spațiilor parcurse sau alte imagini care sugerează starea descrisă), într-o abordare mai abstactă sau mai realistă, cum preferați.

Vă puteți referi la momentele în care vă simțiți: liberi, cu atenția concentrată, inspirați, relaxați, tentați să comunicați, să schimbați idei, optimiști … și/sau cele în care vă simțiți constrânși, cu atenția distrasă, inhibați, retrași, neîncrezători, stresați, etc.

În ora următoare veți expune lucrările și veți alcătui, cu îndrumarea profesorului (și a arhitectului asistent) o „radiografie” comună a stărilor întregului vostru grup.

Pentru ca dimensiunile planșei să ofere posibilitatea să compuneți în voie, să ilustrați, să faceți scheme, este recomandabil să folosiți formatul A3 (două pagini A4 alipite pe latura lungă). Dacă optați pentru o editare electronică (în oricare din programele agreate cu profesorul – ppt, word, etc) este bine să utilizați același proporții ale paginii. Planșa poate conține desene cu creionul sau culori de apă, colaje (cu fotografii sau materiale textile), cuvinte, scheme, etc – tehnica la alegere.

Ce este important este ca rezultatul să exprime sincer stările și emoțiile trăite.

Aplicație în timpul săptămânii, la școală

Dacă ora se defășoară în spațiul fizic al școlii, profesorul vă poate îndruma chiar să plasați/lipiți cartoline (sau etichete adezive) cu simboluri de stări în spațiile respective care vă provoacă aceste stări.  Veți putea apoi observa ce simt și alți colegii în aceleași spații și puteți fotografia locurile „însemnate” astfel de colegi.  Puteți chiar pune la dispoziția tuturor din școală o colecție de cartoline (sau etichete) cu simboluri ale stărilor, ca să oferiți tuturor elevilor ocazia să ia parte la experiment, chiar și profesorii.

vezi Resurse video: Eliberarea emoţiilor – Liviu Lucaci, TEDxFloreascaStreet; Despre puterea emoției – Oana Pellea, TEDxCluj