[\/et_pb_text][\/et_pb_column][\/et_pb_row][\/et_pb_section][et_pb_section fb_built=”1″ specialty=”on” background_color_2=”#0095a1″ padding_top_bottom_link_1=”false” padding_top_bottom_link_2=”false” padding_left_right_link_1=”false” padding_left_right_link_2=”false” padding_top_1=”10px” padding_top_2=”10px” padding_right_2=”20px” padding_bottom_2=”10px” padding_left_2=”20px” padding_2_tablet=”10px||10px||false|false” padding_2_phone=”10px||10px||false|false” padding_2_last_edited=”on|desktop” _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” custom_margin=”0px||||false|false” custom_padding=”0px||||false|false”][et_pb_column type=”2_3″ specialty_columns=”2″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_row_inner column_structure=”1_2,1_2″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” custom_margin=”0px||||false|false” custom_padding=”0px||||false|false” border_width_top=”4px” border_style_top=”none” border_width_bottom=”4px” border_color_bottom=”#0095A1″ border_style_bottom=”dotted”][et_pb_column_inner type=”1_2″ saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” header_2_text_color=”#0095a1″ custom_margin=”0px||||false|false” custom_padding=”0px||||false|false”]<\/p>\n
Obiective<\/h2>\n\n- \n
identific\u0103m diverse elemente ale cl\u0103dirii dup\u0103 rolul lor \u00een structura acesteia<\/p>\n<\/li>\n
- \n
\u00een\u021belegem conceptul de rezisten\u021b\u0103 a cl\u0103dirii<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column_inner][et_pb_column_inner type=”1_2″ saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” header_2_text_color=”#0095A1″ custom_margin=”0px||||false|false” custom_padding=”0px||||false|false”]<\/p>\n
Materiale necesare<\/h2>\n\n- \u00cen clas\u0103:\u00a0<\/strong>videoproiector, computer\/laptop, acces la internet, tabl\u0103, h\u00e2rtie.<\/li>\n
- Online<\/strong>:\u00a0<\/strong>laptop\/tablet\u0103 pentru vizionare video,\u00a0noti\u021be pe whiteboard\/ chat\/ h\u00e2rtie.<\/li>\n<\/ul>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default” custom_margin=”||||false|false” custom_padding=”||||false|false”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” header_2_text_color=”#0095A1″ custom_margin=”0px||0px||false|false” custom_padding=”0px||0px||false|false”]<\/p>\n
<\/h2>\nScenariu activitate<\/h2>\nIntroducere \u00een subiect<\/b> \u2192 <\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nSe poate desf\u0103\u0219ura \u00een clasa lor sau \u00eentr-alt spa\u021biu al \u0219colii unde se pot observa c\u00e2t mai multe elemente diferite ale structurii cl\u0103dirii ( de ex. \u00een sala de festivit\u0103\u021bi, holuri, sala de sport).<\/p>\n
Explorarea se va face \u00een 2 echipe, fiecare echip\u0103 va avea de identificat \u0219i fotografiat un tip de element al cl\u0103dirii astfel:<\/p>\n
Echipa 1: elemente ale construc\u021biei care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar pr\u0103bu\u0219i sau deteriora;<\/p>\n
Echipa 2: elemente ale construc\u021biei care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar pr\u0103bu\u0219i sau deteriora.<\/p>\n
Discu\u021bie liber\u0103 <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nPrezenta\u021bi \u0219i explica\u021bi colegilor cum a\u021bi identificat respectivele elemente ale cl\u0103dirii, dup\u0103 ce v-a\u021bi ghidat, cum argumenta\u021bi alegerea lor.<\/p>\n
Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nvezi\u00a0Resurse<\/strong><\/p>\nArhitectura unei cl\u0103diri nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 pe deplin dac\u0103 nu \u00een\u021belegi logica structurii<\/strong> sale \u0219i a materialelor din care e f\u0103cut\u0103. Pentru aceasta imagineaz\u0103-\u021bi cl\u0103direa ca un mecanism, adic\u0103 o mul\u021bime de componente individuale interconectate, a c\u0103ror rol este de a transfera \u00eenc\u0103rc\u0103rile tuturor for\u021belor care ac\u021bioneaz\u0103 asupra cl\u0103dirii \u00een funda\u021biile acesteia.<\/p>\nPrincipala for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unei cl\u0103diri este gravita\u021bia.<\/strong> De aceea arhitectura este spectaculoas\u0103 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201cp\u0103c\u0103leasc\u0103\u201d gravita\u021bia. La aceasta se adaug\u0103, dup\u0103 caz: v\u00e2ntul, mi\u0219c\u0103rile seismice, vibra\u021biile determinate de activit\u0103\u021bile oamenilor \u0219i diverselor echipamente, \u00eenc\u0103rc\u0103rile cu oameni \u0219i obiecte din cl\u0103dire, defecte ale structurii de rezisten\u021b\u0103 ce pot ap\u0103rea din gre\u0219eli de construc\u021bie\/ proiectare\/ utilizare improprie etc.<\/p>\nPentru a analiza rezisten\u021ba structurii unei cl\u0103diri, \u0219i implicit a distribu\u021biei \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor, se aplic\u0103 principile echilibrului static, al treilea principiu al mecanicii, enun\u021bat de Newton- Principiul ac\u021biunii \u0219i reac\u021bi<\/em>unii<\/em>:<\/p>\n\u201cC\u00e2nd un corp ac\u021bioneaz\u0103 asupra altui corp cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de ac\u021biune<\/em><\/span>), cel de-al doilea corp ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i el asupra primului cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de reac\u021biune<\/em><\/span>) de aceea\u0219i m\u0103rime \u0219i de aceea\u0219i direc\u021bie, dar de sens contrar.\u201d<\/em><\/p>\nCu alte cuvinte, ca o cl\u0103dire s\u0103 fie stabil\u0103, orice for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra ei trebuie s\u0103 fie contracarat\u0103 cu o for\u021b\u0103 egal\u0103 \u0219i opus\u0103.<\/strong><\/p>\nRolul fiec\u0103rui component \u00een ansamblul rezisten\u021bei cl\u0103dirii este diferit, unele formeaz\u0103 sistemul structural al cl\u0103dirii – scheletul ei, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc portante<\/strong>, iar altele, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc neportante<\/strong>. Acestea \u00eendeplinesc diverse func\u021biuni necesare bunei utiliz\u0103rii a cl\u0103dirii: de \u00eenchidere spre exterior, compartimentare interioar\u0103, decora\u021bie \u0219i finisaje, etc. Aten\u021bie, \u0219i elementele portante pot avea aceste func\u021biuni. De re\u021binut c\u0103 rezisten\u021ba<\/strong> \u00eentregii cl\u0103dirii se analizeaz\u0103 \u0219i se calculeaz\u0103 pe ansamblul cl\u0103dirii.\u00a0 Structurile pe care le alc\u0103tuiesc aceste componente pot fi de la igloo-uri la zg\u00e2rie nori, de la coji de beton la mari poduri metalice, dar toate trebuie s\u0103 fie stabile \u0219i sigure<\/strong> pentru ocupan\u021bii lor.<\/p>\nComponentele unei cl\u0103diri trebuie s\u0103 fie proiectate at\u00e2t pentru a rezista \u00eenc\u0103rc\u0103rilor la care sunt supuse f\u0103r\u0103 a se pr\u0103bu\u0219i, c\u00e2t \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 \u00eendeplini scopul dorit f\u0103r\u0103 s\u0103 se clatine, s\u0103 se mi\u0219te sau s\u0103 vibreze \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eei perturbe pe ocupan\u021bii cl\u0103dirii sau s\u0103 provoace deterior\u0103ri altor elemente ale cl\u0103dirii, instala\u021biilor sau finisajelor sau chiar a vecin\u0103t\u0103\u021bilor.<\/p>\n
Pentru a determina dac\u0103 un element structural este capabil s\u0103 reziste \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor la care este supus, doi factori majori se iau \u00een considerare: dimensiunea sa \u0219i propriet\u0103\u021bile materialului din care este f\u0103cut<\/strong>.<\/p>\nArhitectul stabile\u0219te tipul de sistem structural care se va utiliza \u00een construc\u021bia sa, iar inginerul de structuri se ocup\u0103 de proiectarea acestuia \u0219i r\u0103spunde de rezisten\u021ba sa<\/strong>. Pe parcursul proiect\u0103rii, structura propus\u0103 ini\u021bial de arhitect este ajustat\u0103 dup\u0103 calculele de rezisten\u021b\u0103. Pentru structuri noi, sau cu elemente inovative, echipa de ingineri de structuri \u0219i arhitec\u021bi face test\u0103ri pe machete \u0219i pe prototipuri de elemente constructive 1:1.<\/p>\nCele mai reu\u0219ite exemple de arhitectur\u0103 au forma arhitectonic\u0103 derivat\u0103 din logica lor structural\u0103,<\/strong> iar ornamentele sunt adecvate materialului de construc\u021bie folosit.<\/p>\n[\/et_pb_text][et_pb_toggle title=”Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii \u2192 20 min. – suplimentar\u0103” open_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_background_color=”#ffffff” icon_color=”#0095a1″ module_class=”toggle_custom_2″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”#000000″ title_level=”h3″ title_font=”||||||||” background_color=”#ffffff” custom_margin=”0px||6px|0px|false|false” custom_padding=”0px||0px|0px|false|false” border_width_all=”0px” locked=”off”]<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe tipuri structurale, conform clasific\u0103rii lui Heino Engel (Structure Systems) (vezi Resurse<\/strong>), acestea pot fi:<\/p>\n\n- form\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care se bazeaz\u0103 pe o serie de componente flexibile, non-rigide, pe care dac\u0103 le punem \u00eempreun\u0103 ob\u021binem o form\u0103 stabil\u0103 sub \u00eenc\u0103rcarea for\u021belor. Cel mai sugestiv exemplu este un lan\u021b sau un pod pe funii. Arcele de zid\u0103rie sunt \u0219i ele forme active, fiind de fapt lan\u021buri inversate. Tot forme active sunt structurile ce se pot ob\u021bine cu p\u00e2nze tensionate, pe principiul cortului sau structurile penumatice.
2. vector activ, <\/em><\/strong>tipul structural care transfer\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103rile for\u021belor printr-o serie de componente rigide \u0219i interconectate, care sunt mici \u00een compara\u021bie cu dimensiunile structurii \u00eentregi \u0219i, prin urmare, nu sunt capabile s\u0103 dezvolte for\u021be semnificative de \u00eendoire sau forfecare.Modul de dispunere al acestor componente este \u00een triunghi sau tetraedru triunghiular, forme nedeformabile. Cel mai simple exemple sunt o grinzile bidimensionale, iar cele mai complexe sunt structurile tridimensionale \u0219i domurile semisferice\/sferice.<\/li>\n- sec\u021biune activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul de structural cel mai versatil, determin\u0103 cea mai comun\u0103 form\u0103 de structur\u0103, sec\u021biunile structurilor active se bazeaz\u0103 pe propriet\u0103\u021bile sec\u021bionale ale componentelor rigide individuale, cum ar fi grinzile \u0219i st\u00e2lpii, pentru a prelua for\u021bele, astfel c\u0103 toate cl\u0103dirile cu acest tip de structur\u0103 au grinzi, pl\u0103ci \u0219i st\u00e2lpi.<\/li>\n
- suprafa\u021b\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care include cupolele de beton sau zid\u0103rie, cl\u0103diri celulare \u0219i cochilii de beton \u0219i caracterizate de suprafe\u021bele lor rigide care sunt capabile s\u0103 dezvolte tensiuni axiale (compresie \u0219i tensiune) \u0219i de forfecare, astfel \u00eenc\u00e2t orice for\u021b\u0103 este redirec\u021bionat\u0103 prin forma structurilor \u0219i, prin urmare, forma este intrinsec legat\u0103 de performan\u021ba structural\u0103.<\/li>\n
- \u00een\u0103l\u021bime activ\u0103,<\/em><\/strong> tip structural pentru cl\u0103dirile \u00eenalte, care au un raport mic \u00eentre suprafa\u021ba \u0219i \u00een\u0103l\u021bimea lor. \u00cen acest sistem structural rezisten\u021ba cl\u0103dirii este asigurat\u0103 at\u00e2t structurile ei interioare c\u00e2t \u0219i cele exterioare. Structurile interioare sunt formate din tuburi rigide sau\/\u0219i diafragme de beton armat, aflate la interiorul cl\u0103dirii, adesea \u00een centrul ei de greutate, iar structurile exterioare folosesc \u00eenchiderile perimetrale ale cl\u0103dirii pentru a forma un tub rigid care s\u0103 ofere stabilitate.<\/li>\n<\/ol>\n
[\/et_pb_toggle][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false” locked=”off”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][et_pb_post_nav in_same_term=”on” prev_text=”activitate anterioar\u0103” next_text=”activitate urm\u0103toare” _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”rgba(0,0,0,0.4)” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][\/et_pb_post_nav][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” text_text_color=”#ffffff” header_text_color=”#ffffff” header_2_text_color=”#ffffff” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n
Resurse<\/h2>\n
identific\u0103m diverse elemente ale cl\u0103dirii dup\u0103 rolul lor \u00een structura acesteia<\/p>\n<\/li>\n
\u00een\u021belegem conceptul de rezisten\u021b\u0103 a cl\u0103dirii<\/p>\n<\/li>\n<\/ul>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column_inner][et_pb_column_inner type=”1_2″ saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” header_2_text_color=”#0095A1″ custom_margin=”0px||||false|false” custom_padding=”0px||||false|false”]<\/p>\n
Materiale necesare<\/h2>\n\n- \u00cen clas\u0103:\u00a0<\/strong>videoproiector, computer\/laptop, acces la internet, tabl\u0103, h\u00e2rtie.<\/li>\n
- Online<\/strong>:\u00a0<\/strong>laptop\/tablet\u0103 pentru vizionare video,\u00a0noti\u021be pe whiteboard\/ chat\/ h\u00e2rtie.<\/li>\n<\/ul>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default” custom_margin=”||||false|false” custom_padding=”||||false|false”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” header_2_text_color=”#0095A1″ custom_margin=”0px||0px||false|false” custom_padding=”0px||0px||false|false”]<\/p>\n
<\/h2>\nScenariu activitate<\/h2>\nIntroducere \u00een subiect<\/b> \u2192 <\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nSe poate desf\u0103\u0219ura \u00een clasa lor sau \u00eentr-alt spa\u021biu al \u0219colii unde se pot observa c\u00e2t mai multe elemente diferite ale structurii cl\u0103dirii ( de ex. \u00een sala de festivit\u0103\u021bi, holuri, sala de sport).<\/p>\n
Explorarea se va face \u00een 2 echipe, fiecare echip\u0103 va avea de identificat \u0219i fotografiat un tip de element al cl\u0103dirii astfel:<\/p>\n
Echipa 1: elemente ale construc\u021biei care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar pr\u0103bu\u0219i sau deteriora;<\/p>\n
Echipa 2: elemente ale construc\u021biei care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar pr\u0103bu\u0219i sau deteriora.<\/p>\n
Discu\u021bie liber\u0103 <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nPrezenta\u021bi \u0219i explica\u021bi colegilor cum a\u021bi identificat respectivele elemente ale cl\u0103dirii, dup\u0103 ce v-a\u021bi ghidat, cum argumenta\u021bi alegerea lor.<\/p>\n
Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nvezi\u00a0Resurse<\/strong><\/p>\nArhitectura unei cl\u0103diri nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 pe deplin dac\u0103 nu \u00een\u021belegi logica structurii<\/strong> sale \u0219i a materialelor din care e f\u0103cut\u0103. Pentru aceasta imagineaz\u0103-\u021bi cl\u0103direa ca un mecanism, adic\u0103 o mul\u021bime de componente individuale interconectate, a c\u0103ror rol este de a transfera \u00eenc\u0103rc\u0103rile tuturor for\u021belor care ac\u021bioneaz\u0103 asupra cl\u0103dirii \u00een funda\u021biile acesteia.<\/p>\nPrincipala for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unei cl\u0103diri este gravita\u021bia.<\/strong> De aceea arhitectura este spectaculoas\u0103 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201cp\u0103c\u0103leasc\u0103\u201d gravita\u021bia. La aceasta se adaug\u0103, dup\u0103 caz: v\u00e2ntul, mi\u0219c\u0103rile seismice, vibra\u021biile determinate de activit\u0103\u021bile oamenilor \u0219i diverselor echipamente, \u00eenc\u0103rc\u0103rile cu oameni \u0219i obiecte din cl\u0103dire, defecte ale structurii de rezisten\u021b\u0103 ce pot ap\u0103rea din gre\u0219eli de construc\u021bie\/ proiectare\/ utilizare improprie etc.<\/p>\nPentru a analiza rezisten\u021ba structurii unei cl\u0103diri, \u0219i implicit a distribu\u021biei \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor, se aplic\u0103 principile echilibrului static, al treilea principiu al mecanicii, enun\u021bat de Newton- Principiul ac\u021biunii \u0219i reac\u021bi<\/em>unii<\/em>:<\/p>\n\u201cC\u00e2nd un corp ac\u021bioneaz\u0103 asupra altui corp cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de ac\u021biune<\/em><\/span>), cel de-al doilea corp ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i el asupra primului cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de reac\u021biune<\/em><\/span>) de aceea\u0219i m\u0103rime \u0219i de aceea\u0219i direc\u021bie, dar de sens contrar.\u201d<\/em><\/p>\nCu alte cuvinte, ca o cl\u0103dire s\u0103 fie stabil\u0103, orice for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra ei trebuie s\u0103 fie contracarat\u0103 cu o for\u021b\u0103 egal\u0103 \u0219i opus\u0103.<\/strong><\/p>\nRolul fiec\u0103rui component \u00een ansamblul rezisten\u021bei cl\u0103dirii este diferit, unele formeaz\u0103 sistemul structural al cl\u0103dirii – scheletul ei, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc portante<\/strong>, iar altele, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc neportante<\/strong>. Acestea \u00eendeplinesc diverse func\u021biuni necesare bunei utiliz\u0103rii a cl\u0103dirii: de \u00eenchidere spre exterior, compartimentare interioar\u0103, decora\u021bie \u0219i finisaje, etc. Aten\u021bie, \u0219i elementele portante pot avea aceste func\u021biuni. De re\u021binut c\u0103 rezisten\u021ba<\/strong> \u00eentregii cl\u0103dirii se analizeaz\u0103 \u0219i se calculeaz\u0103 pe ansamblul cl\u0103dirii.\u00a0 Structurile pe care le alc\u0103tuiesc aceste componente pot fi de la igloo-uri la zg\u00e2rie nori, de la coji de beton la mari poduri metalice, dar toate trebuie s\u0103 fie stabile \u0219i sigure<\/strong> pentru ocupan\u021bii lor.<\/p>\nComponentele unei cl\u0103diri trebuie s\u0103 fie proiectate at\u00e2t pentru a rezista \u00eenc\u0103rc\u0103rilor la care sunt supuse f\u0103r\u0103 a se pr\u0103bu\u0219i, c\u00e2t \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 \u00eendeplini scopul dorit f\u0103r\u0103 s\u0103 se clatine, s\u0103 se mi\u0219te sau s\u0103 vibreze \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eei perturbe pe ocupan\u021bii cl\u0103dirii sau s\u0103 provoace deterior\u0103ri altor elemente ale cl\u0103dirii, instala\u021biilor sau finisajelor sau chiar a vecin\u0103t\u0103\u021bilor.<\/p>\n
Pentru a determina dac\u0103 un element structural este capabil s\u0103 reziste \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor la care este supus, doi factori majori se iau \u00een considerare: dimensiunea sa \u0219i propriet\u0103\u021bile materialului din care este f\u0103cut<\/strong>.<\/p>\nArhitectul stabile\u0219te tipul de sistem structural care se va utiliza \u00een construc\u021bia sa, iar inginerul de structuri se ocup\u0103 de proiectarea acestuia \u0219i r\u0103spunde de rezisten\u021ba sa<\/strong>. Pe parcursul proiect\u0103rii, structura propus\u0103 ini\u021bial de arhitect este ajustat\u0103 dup\u0103 calculele de rezisten\u021b\u0103. Pentru structuri noi, sau cu elemente inovative, echipa de ingineri de structuri \u0219i arhitec\u021bi face test\u0103ri pe machete \u0219i pe prototipuri de elemente constructive 1:1.<\/p>\nCele mai reu\u0219ite exemple de arhitectur\u0103 au forma arhitectonic\u0103 derivat\u0103 din logica lor structural\u0103,<\/strong> iar ornamentele sunt adecvate materialului de construc\u021bie folosit.<\/p>\n[\/et_pb_text][et_pb_toggle title=”Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii \u2192 20 min. – suplimentar\u0103” open_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_background_color=”#ffffff” icon_color=”#0095a1″ module_class=”toggle_custom_2″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”#000000″ title_level=”h3″ title_font=”||||||||” background_color=”#ffffff” custom_margin=”0px||6px|0px|false|false” custom_padding=”0px||0px|0px|false|false” border_width_all=”0px” locked=”off”]<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe tipuri structurale, conform clasific\u0103rii lui Heino Engel (Structure Systems) (vezi Resurse<\/strong>), acestea pot fi:<\/p>\n\n- form\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care se bazeaz\u0103 pe o serie de componente flexibile, non-rigide, pe care dac\u0103 le punem \u00eempreun\u0103 ob\u021binem o form\u0103 stabil\u0103 sub \u00eenc\u0103rcarea for\u021belor. Cel mai sugestiv exemplu este un lan\u021b sau un pod pe funii. Arcele de zid\u0103rie sunt \u0219i ele forme active, fiind de fapt lan\u021buri inversate. Tot forme active sunt structurile ce se pot ob\u021bine cu p\u00e2nze tensionate, pe principiul cortului sau structurile penumatice.
2. vector activ, <\/em><\/strong>tipul structural care transfer\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103rile for\u021belor printr-o serie de componente rigide \u0219i interconectate, care sunt mici \u00een compara\u021bie cu dimensiunile structurii \u00eentregi \u0219i, prin urmare, nu sunt capabile s\u0103 dezvolte for\u021be semnificative de \u00eendoire sau forfecare.Modul de dispunere al acestor componente este \u00een triunghi sau tetraedru triunghiular, forme nedeformabile. Cel mai simple exemple sunt o grinzile bidimensionale, iar cele mai complexe sunt structurile tridimensionale \u0219i domurile semisferice\/sferice.<\/li>\n- sec\u021biune activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul de structural cel mai versatil, determin\u0103 cea mai comun\u0103 form\u0103 de structur\u0103, sec\u021biunile structurilor active se bazeaz\u0103 pe propriet\u0103\u021bile sec\u021bionale ale componentelor rigide individuale, cum ar fi grinzile \u0219i st\u00e2lpii, pentru a prelua for\u021bele, astfel c\u0103 toate cl\u0103dirile cu acest tip de structur\u0103 au grinzi, pl\u0103ci \u0219i st\u00e2lpi.<\/li>\n
- suprafa\u021b\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care include cupolele de beton sau zid\u0103rie, cl\u0103diri celulare \u0219i cochilii de beton \u0219i caracterizate de suprafe\u021bele lor rigide care sunt capabile s\u0103 dezvolte tensiuni axiale (compresie \u0219i tensiune) \u0219i de forfecare, astfel \u00eenc\u00e2t orice for\u021b\u0103 este redirec\u021bionat\u0103 prin forma structurilor \u0219i, prin urmare, forma este intrinsec legat\u0103 de performan\u021ba structural\u0103.<\/li>\n
- \u00een\u0103l\u021bime activ\u0103,<\/em><\/strong> tip structural pentru cl\u0103dirile \u00eenalte, care au un raport mic \u00eentre suprafa\u021ba \u0219i \u00een\u0103l\u021bimea lor. \u00cen acest sistem structural rezisten\u021ba cl\u0103dirii este asigurat\u0103 at\u00e2t structurile ei interioare c\u00e2t \u0219i cele exterioare. Structurile interioare sunt formate din tuburi rigide sau\/\u0219i diafragme de beton armat, aflate la interiorul cl\u0103dirii, adesea \u00een centrul ei de greutate, iar structurile exterioare folosesc \u00eenchiderile perimetrale ale cl\u0103dirii pentru a forma un tub rigid care s\u0103 ofere stabilitate.<\/li>\n<\/ol>\n
[\/et_pb_toggle][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false” locked=”off”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][et_pb_post_nav in_same_term=”on” prev_text=”activitate anterioar\u0103” next_text=”activitate urm\u0103toare” _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”rgba(0,0,0,0.4)” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][\/et_pb_post_nav][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” text_text_color=”#ffffff” header_text_color=”#ffffff” header_2_text_color=”#ffffff” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n
Resurse<\/h2>\n
[\/et_pb_text][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default” custom_margin=”||||false|false” custom_padding=”||||false|false”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.5.1″ _module_preset=”default”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” header_2_text_color=”#0095A1″ custom_margin=”0px||0px||false|false” custom_padding=”0px||0px||false|false”]<\/p>\n
<\/h2>\nScenariu activitate<\/h2>\nIntroducere \u00een subiect<\/b> \u2192 <\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nSe poate desf\u0103\u0219ura \u00een clasa lor sau \u00eentr-alt spa\u021biu al \u0219colii unde se pot observa c\u00e2t mai multe elemente diferite ale structurii cl\u0103dirii ( de ex. \u00een sala de festivit\u0103\u021bi, holuri, sala de sport).<\/p>\n
Explorarea se va face \u00een 2 echipe, fiecare echip\u0103 va avea de identificat \u0219i fotografiat un tip de element al cl\u0103dirii astfel:<\/p>\n
Echipa 1: elemente ale construc\u021biei care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar pr\u0103bu\u0219i sau deteriora;<\/p>\n
Echipa 2: elemente ale construc\u021biei care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar pr\u0103bu\u0219i sau deteriora.<\/p>\n
Discu\u021bie liber\u0103 <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nPrezenta\u021bi \u0219i explica\u021bi colegilor cum a\u021bi identificat respectivele elemente ale cl\u0103dirii, dup\u0103 ce v-a\u021bi ghidat, cum argumenta\u021bi alegerea lor.<\/p>\n
Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nvezi\u00a0Resurse<\/strong><\/p>\nArhitectura unei cl\u0103diri nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 pe deplin dac\u0103 nu \u00een\u021belegi logica structurii<\/strong> sale \u0219i a materialelor din care e f\u0103cut\u0103. Pentru aceasta imagineaz\u0103-\u021bi cl\u0103direa ca un mecanism, adic\u0103 o mul\u021bime de componente individuale interconectate, a c\u0103ror rol este de a transfera \u00eenc\u0103rc\u0103rile tuturor for\u021belor care ac\u021bioneaz\u0103 asupra cl\u0103dirii \u00een funda\u021biile acesteia.<\/p>\nPrincipala for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unei cl\u0103diri este gravita\u021bia.<\/strong> De aceea arhitectura este spectaculoas\u0103 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201cp\u0103c\u0103leasc\u0103\u201d gravita\u021bia. La aceasta se adaug\u0103, dup\u0103 caz: v\u00e2ntul, mi\u0219c\u0103rile seismice, vibra\u021biile determinate de activit\u0103\u021bile oamenilor \u0219i diverselor echipamente, \u00eenc\u0103rc\u0103rile cu oameni \u0219i obiecte din cl\u0103dire, defecte ale structurii de rezisten\u021b\u0103 ce pot ap\u0103rea din gre\u0219eli de construc\u021bie\/ proiectare\/ utilizare improprie etc.<\/p>\nPentru a analiza rezisten\u021ba structurii unei cl\u0103diri, \u0219i implicit a distribu\u021biei \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor, se aplic\u0103 principile echilibrului static, al treilea principiu al mecanicii, enun\u021bat de Newton- Principiul ac\u021biunii \u0219i reac\u021bi<\/em>unii<\/em>:<\/p>\n\u201cC\u00e2nd un corp ac\u021bioneaz\u0103 asupra altui corp cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de ac\u021biune<\/em><\/span>), cel de-al doilea corp ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i el asupra primului cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de reac\u021biune<\/em><\/span>) de aceea\u0219i m\u0103rime \u0219i de aceea\u0219i direc\u021bie, dar de sens contrar.\u201d<\/em><\/p>\nCu alte cuvinte, ca o cl\u0103dire s\u0103 fie stabil\u0103, orice for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra ei trebuie s\u0103 fie contracarat\u0103 cu o for\u021b\u0103 egal\u0103 \u0219i opus\u0103.<\/strong><\/p>\nRolul fiec\u0103rui component \u00een ansamblul rezisten\u021bei cl\u0103dirii este diferit, unele formeaz\u0103 sistemul structural al cl\u0103dirii – scheletul ei, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc portante<\/strong>, iar altele, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc neportante<\/strong>. Acestea \u00eendeplinesc diverse func\u021biuni necesare bunei utiliz\u0103rii a cl\u0103dirii: de \u00eenchidere spre exterior, compartimentare interioar\u0103, decora\u021bie \u0219i finisaje, etc. Aten\u021bie, \u0219i elementele portante pot avea aceste func\u021biuni. De re\u021binut c\u0103 rezisten\u021ba<\/strong> \u00eentregii cl\u0103dirii se analizeaz\u0103 \u0219i se calculeaz\u0103 pe ansamblul cl\u0103dirii.\u00a0 Structurile pe care le alc\u0103tuiesc aceste componente pot fi de la igloo-uri la zg\u00e2rie nori, de la coji de beton la mari poduri metalice, dar toate trebuie s\u0103 fie stabile \u0219i sigure<\/strong> pentru ocupan\u021bii lor.<\/p>\nComponentele unei cl\u0103diri trebuie s\u0103 fie proiectate at\u00e2t pentru a rezista \u00eenc\u0103rc\u0103rilor la care sunt supuse f\u0103r\u0103 a se pr\u0103bu\u0219i, c\u00e2t \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 \u00eendeplini scopul dorit f\u0103r\u0103 s\u0103 se clatine, s\u0103 se mi\u0219te sau s\u0103 vibreze \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eei perturbe pe ocupan\u021bii cl\u0103dirii sau s\u0103 provoace deterior\u0103ri altor elemente ale cl\u0103dirii, instala\u021biilor sau finisajelor sau chiar a vecin\u0103t\u0103\u021bilor.<\/p>\n
Pentru a determina dac\u0103 un element structural este capabil s\u0103 reziste \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor la care este supus, doi factori majori se iau \u00een considerare: dimensiunea sa \u0219i propriet\u0103\u021bile materialului din care este f\u0103cut<\/strong>.<\/p>\nArhitectul stabile\u0219te tipul de sistem structural care se va utiliza \u00een construc\u021bia sa, iar inginerul de structuri se ocup\u0103 de proiectarea acestuia \u0219i r\u0103spunde de rezisten\u021ba sa<\/strong>. Pe parcursul proiect\u0103rii, structura propus\u0103 ini\u021bial de arhitect este ajustat\u0103 dup\u0103 calculele de rezisten\u021b\u0103. Pentru structuri noi, sau cu elemente inovative, echipa de ingineri de structuri \u0219i arhitec\u021bi face test\u0103ri pe machete \u0219i pe prototipuri de elemente constructive 1:1.<\/p>\nCele mai reu\u0219ite exemple de arhitectur\u0103 au forma arhitectonic\u0103 derivat\u0103 din logica lor structural\u0103,<\/strong> iar ornamentele sunt adecvate materialului de construc\u021bie folosit.<\/p>\n[\/et_pb_text][et_pb_toggle title=”Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii \u2192 20 min. – suplimentar\u0103” open_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_background_color=”#ffffff” icon_color=”#0095a1″ module_class=”toggle_custom_2″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”#000000″ title_level=”h3″ title_font=”||||||||” background_color=”#ffffff” custom_margin=”0px||6px|0px|false|false” custom_padding=”0px||0px|0px|false|false” border_width_all=”0px” locked=”off”]<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe tipuri structurale, conform clasific\u0103rii lui Heino Engel (Structure Systems) (vezi Resurse<\/strong>), acestea pot fi:<\/p>\n\n- form\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care se bazeaz\u0103 pe o serie de componente flexibile, non-rigide, pe care dac\u0103 le punem \u00eempreun\u0103 ob\u021binem o form\u0103 stabil\u0103 sub \u00eenc\u0103rcarea for\u021belor. Cel mai sugestiv exemplu este un lan\u021b sau un pod pe funii. Arcele de zid\u0103rie sunt \u0219i ele forme active, fiind de fapt lan\u021buri inversate. Tot forme active sunt structurile ce se pot ob\u021bine cu p\u00e2nze tensionate, pe principiul cortului sau structurile penumatice.
2. vector activ, <\/em><\/strong>tipul structural care transfer\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103rile for\u021belor printr-o serie de componente rigide \u0219i interconectate, care sunt mici \u00een compara\u021bie cu dimensiunile structurii \u00eentregi \u0219i, prin urmare, nu sunt capabile s\u0103 dezvolte for\u021be semnificative de \u00eendoire sau forfecare.Modul de dispunere al acestor componente este \u00een triunghi sau tetraedru triunghiular, forme nedeformabile. Cel mai simple exemple sunt o grinzile bidimensionale, iar cele mai complexe sunt structurile tridimensionale \u0219i domurile semisferice\/sferice.<\/li>\n- sec\u021biune activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul de structural cel mai versatil, determin\u0103 cea mai comun\u0103 form\u0103 de structur\u0103, sec\u021biunile structurilor active se bazeaz\u0103 pe propriet\u0103\u021bile sec\u021bionale ale componentelor rigide individuale, cum ar fi grinzile \u0219i st\u00e2lpii, pentru a prelua for\u021bele, astfel c\u0103 toate cl\u0103dirile cu acest tip de structur\u0103 au grinzi, pl\u0103ci \u0219i st\u00e2lpi.<\/li>\n
- suprafa\u021b\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care include cupolele de beton sau zid\u0103rie, cl\u0103diri celulare \u0219i cochilii de beton \u0219i caracterizate de suprafe\u021bele lor rigide care sunt capabile s\u0103 dezvolte tensiuni axiale (compresie \u0219i tensiune) \u0219i de forfecare, astfel \u00eenc\u00e2t orice for\u021b\u0103 este redirec\u021bionat\u0103 prin forma structurilor \u0219i, prin urmare, forma este intrinsec legat\u0103 de performan\u021ba structural\u0103.<\/li>\n
- \u00een\u0103l\u021bime activ\u0103,<\/em><\/strong> tip structural pentru cl\u0103dirile \u00eenalte, care au un raport mic \u00eentre suprafa\u021ba \u0219i \u00een\u0103l\u021bimea lor. \u00cen acest sistem structural rezisten\u021ba cl\u0103dirii este asigurat\u0103 at\u00e2t structurile ei interioare c\u00e2t \u0219i cele exterioare. Structurile interioare sunt formate din tuburi rigide sau\/\u0219i diafragme de beton armat, aflate la interiorul cl\u0103dirii, adesea \u00een centrul ei de greutate, iar structurile exterioare folosesc \u00eenchiderile perimetrale ale cl\u0103dirii pentru a forma un tub rigid care s\u0103 ofere stabilitate.<\/li>\n<\/ol>\n
[\/et_pb_toggle][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false” locked=”off”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][et_pb_post_nav in_same_term=”on” prev_text=”activitate anterioar\u0103” next_text=”activitate urm\u0103toare” _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”rgba(0,0,0,0.4)” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][\/et_pb_post_nav][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” text_text_color=”#ffffff” header_text_color=”#ffffff” header_2_text_color=”#ffffff” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n
Resurse<\/h2>\n
Introducere \u00een subiect<\/b> \u2192 <\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nSe poate desf\u0103\u0219ura \u00een clasa lor sau \u00eentr-alt spa\u021biu al \u0219colii unde se pot observa c\u00e2t mai multe elemente diferite ale structurii cl\u0103dirii ( de ex. \u00een sala de festivit\u0103\u021bi, holuri, sala de sport).<\/p>\n
Explorarea se va face \u00een 2 echipe, fiecare echip\u0103 va avea de identificat \u0219i fotografiat un tip de element al cl\u0103dirii astfel:<\/p>\n
Echipa 1: elemente ale construc\u021biei care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar pr\u0103bu\u0219i sau deteriora;<\/p>\n
Echipa 2: elemente ale construc\u021biei care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar pr\u0103bu\u0219i sau deteriora.<\/p>\n
Discu\u021bie liber\u0103 <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nPrezenta\u021bi \u0219i explica\u021bi colegilor cum a\u021bi identificat respectivele elemente ale cl\u0103dirii, dup\u0103 ce v-a\u021bi ghidat, cum argumenta\u021bi alegerea lor.<\/p>\n
Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nvezi\u00a0Resurse<\/strong><\/p>\nArhitectura unei cl\u0103diri nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 pe deplin dac\u0103 nu \u00een\u021belegi logica structurii<\/strong> sale \u0219i a materialelor din care e f\u0103cut\u0103. Pentru aceasta imagineaz\u0103-\u021bi cl\u0103direa ca un mecanism, adic\u0103 o mul\u021bime de componente individuale interconectate, a c\u0103ror rol este de a transfera \u00eenc\u0103rc\u0103rile tuturor for\u021belor care ac\u021bioneaz\u0103 asupra cl\u0103dirii \u00een funda\u021biile acesteia.<\/p>\nPrincipala for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unei cl\u0103diri este gravita\u021bia.<\/strong> De aceea arhitectura este spectaculoas\u0103 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201cp\u0103c\u0103leasc\u0103\u201d gravita\u021bia. La aceasta se adaug\u0103, dup\u0103 caz: v\u00e2ntul, mi\u0219c\u0103rile seismice, vibra\u021biile determinate de activit\u0103\u021bile oamenilor \u0219i diverselor echipamente, \u00eenc\u0103rc\u0103rile cu oameni \u0219i obiecte din cl\u0103dire, defecte ale structurii de rezisten\u021b\u0103 ce pot ap\u0103rea din gre\u0219eli de construc\u021bie\/ proiectare\/ utilizare improprie etc.<\/p>\nPentru a analiza rezisten\u021ba structurii unei cl\u0103diri, \u0219i implicit a distribu\u021biei \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor, se aplic\u0103 principile echilibrului static, al treilea principiu al mecanicii, enun\u021bat de Newton- Principiul ac\u021biunii \u0219i reac\u021bi<\/em>unii<\/em>:<\/p>\n\u201cC\u00e2nd un corp ac\u021bioneaz\u0103 asupra altui corp cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de ac\u021biune<\/em><\/span>), cel de-al doilea corp ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i el asupra primului cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de reac\u021biune<\/em><\/span>) de aceea\u0219i m\u0103rime \u0219i de aceea\u0219i direc\u021bie, dar de sens contrar.\u201d<\/em><\/p>\nCu alte cuvinte, ca o cl\u0103dire s\u0103 fie stabil\u0103, orice for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra ei trebuie s\u0103 fie contracarat\u0103 cu o for\u021b\u0103 egal\u0103 \u0219i opus\u0103.<\/strong><\/p>\nRolul fiec\u0103rui component \u00een ansamblul rezisten\u021bei cl\u0103dirii este diferit, unele formeaz\u0103 sistemul structural al cl\u0103dirii – scheletul ei, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc portante<\/strong>, iar altele, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc neportante<\/strong>. Acestea \u00eendeplinesc diverse func\u021biuni necesare bunei utiliz\u0103rii a cl\u0103dirii: de \u00eenchidere spre exterior, compartimentare interioar\u0103, decora\u021bie \u0219i finisaje, etc. Aten\u021bie, \u0219i elementele portante pot avea aceste func\u021biuni. De re\u021binut c\u0103 rezisten\u021ba<\/strong> \u00eentregii cl\u0103dirii se analizeaz\u0103 \u0219i se calculeaz\u0103 pe ansamblul cl\u0103dirii.\u00a0 Structurile pe care le alc\u0103tuiesc aceste componente pot fi de la igloo-uri la zg\u00e2rie nori, de la coji de beton la mari poduri metalice, dar toate trebuie s\u0103 fie stabile \u0219i sigure<\/strong> pentru ocupan\u021bii lor.<\/p>\nComponentele unei cl\u0103diri trebuie s\u0103 fie proiectate at\u00e2t pentru a rezista \u00eenc\u0103rc\u0103rilor la care sunt supuse f\u0103r\u0103 a se pr\u0103bu\u0219i, c\u00e2t \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 \u00eendeplini scopul dorit f\u0103r\u0103 s\u0103 se clatine, s\u0103 se mi\u0219te sau s\u0103 vibreze \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eei perturbe pe ocupan\u021bii cl\u0103dirii sau s\u0103 provoace deterior\u0103ri altor elemente ale cl\u0103dirii, instala\u021biilor sau finisajelor sau chiar a vecin\u0103t\u0103\u021bilor.<\/p>\n
Pentru a determina dac\u0103 un element structural este capabil s\u0103 reziste \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor la care este supus, doi factori majori se iau \u00een considerare: dimensiunea sa \u0219i propriet\u0103\u021bile materialului din care este f\u0103cut<\/strong>.<\/p>\nArhitectul stabile\u0219te tipul de sistem structural care se va utiliza \u00een construc\u021bia sa, iar inginerul de structuri se ocup\u0103 de proiectarea acestuia \u0219i r\u0103spunde de rezisten\u021ba sa<\/strong>. Pe parcursul proiect\u0103rii, structura propus\u0103 ini\u021bial de arhitect este ajustat\u0103 dup\u0103 calculele de rezisten\u021b\u0103. Pentru structuri noi, sau cu elemente inovative, echipa de ingineri de structuri \u0219i arhitec\u021bi face test\u0103ri pe machete \u0219i pe prototipuri de elemente constructive 1:1.<\/p>\nCele mai reu\u0219ite exemple de arhitectur\u0103 au forma arhitectonic\u0103 derivat\u0103 din logica lor structural\u0103,<\/strong> iar ornamentele sunt adecvate materialului de construc\u021bie folosit.<\/p>\n[\/et_pb_text][et_pb_toggle title=”Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii \u2192 20 min. – suplimentar\u0103” open_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_background_color=”#ffffff” icon_color=”#0095a1″ module_class=”toggle_custom_2″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”#000000″ title_level=”h3″ title_font=”||||||||” background_color=”#ffffff” custom_margin=”0px||6px|0px|false|false” custom_padding=”0px||0px|0px|false|false” border_width_all=”0px” locked=”off”]<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe tipuri structurale, conform clasific\u0103rii lui Heino Engel (Structure Systems) (vezi Resurse<\/strong>), acestea pot fi:<\/p>\n\n- form\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care se bazeaz\u0103 pe o serie de componente flexibile, non-rigide, pe care dac\u0103 le punem \u00eempreun\u0103 ob\u021binem o form\u0103 stabil\u0103 sub \u00eenc\u0103rcarea for\u021belor. Cel mai sugestiv exemplu este un lan\u021b sau un pod pe funii. Arcele de zid\u0103rie sunt \u0219i ele forme active, fiind de fapt lan\u021buri inversate. Tot forme active sunt structurile ce se pot ob\u021bine cu p\u00e2nze tensionate, pe principiul cortului sau structurile penumatice.
2. vector activ, <\/em><\/strong>tipul structural care transfer\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103rile for\u021belor printr-o serie de componente rigide \u0219i interconectate, care sunt mici \u00een compara\u021bie cu dimensiunile structurii \u00eentregi \u0219i, prin urmare, nu sunt capabile s\u0103 dezvolte for\u021be semnificative de \u00eendoire sau forfecare.Modul de dispunere al acestor componente este \u00een triunghi sau tetraedru triunghiular, forme nedeformabile. Cel mai simple exemple sunt o grinzile bidimensionale, iar cele mai complexe sunt structurile tridimensionale \u0219i domurile semisferice\/sferice.<\/li>\n- sec\u021biune activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul de structural cel mai versatil, determin\u0103 cea mai comun\u0103 form\u0103 de structur\u0103, sec\u021biunile structurilor active se bazeaz\u0103 pe propriet\u0103\u021bile sec\u021bionale ale componentelor rigide individuale, cum ar fi grinzile \u0219i st\u00e2lpii, pentru a prelua for\u021bele, astfel c\u0103 toate cl\u0103dirile cu acest tip de structur\u0103 au grinzi, pl\u0103ci \u0219i st\u00e2lpi.<\/li>\n
- suprafa\u021b\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care include cupolele de beton sau zid\u0103rie, cl\u0103diri celulare \u0219i cochilii de beton \u0219i caracterizate de suprafe\u021bele lor rigide care sunt capabile s\u0103 dezvolte tensiuni axiale (compresie \u0219i tensiune) \u0219i de forfecare, astfel \u00eenc\u00e2t orice for\u021b\u0103 este redirec\u021bionat\u0103 prin forma structurilor \u0219i, prin urmare, forma este intrinsec legat\u0103 de performan\u021ba structural\u0103.<\/li>\n
- \u00een\u0103l\u021bime activ\u0103,<\/em><\/strong> tip structural pentru cl\u0103dirile \u00eenalte, care au un raport mic \u00eentre suprafa\u021ba \u0219i \u00een\u0103l\u021bimea lor. \u00cen acest sistem structural rezisten\u021ba cl\u0103dirii este asigurat\u0103 at\u00e2t structurile ei interioare c\u00e2t \u0219i cele exterioare. Structurile interioare sunt formate din tuburi rigide sau\/\u0219i diafragme de beton armat, aflate la interiorul cl\u0103dirii, adesea \u00een centrul ei de greutate, iar structurile exterioare folosesc \u00eenchiderile perimetrale ale cl\u0103dirii pentru a forma un tub rigid care s\u0103 ofere stabilitate.<\/li>\n<\/ol>\n
[\/et_pb_toggle][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false” locked=”off”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][et_pb_post_nav in_same_term=”on” prev_text=”activitate anterioar\u0103” next_text=”activitate urm\u0103toare” _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”rgba(0,0,0,0.4)” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][\/et_pb_post_nav][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” text_text_color=”#ffffff” header_text_color=”#ffffff” header_2_text_color=”#ffffff” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n
Resurse<\/h2>\n
Prezenta\u021bi \u0219i explica\u021bi colegilor cum a\u021bi identificat respectivele elemente ale cl\u0103dirii, dup\u0103 ce v-a\u021bi ghidat, cum argumenta\u021bi alegerea lor.<\/p>\n
Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii <\/strong>\u2192\u00a0<\/strong><\/strong>15 min.<\/em><\/h3>\nvezi\u00a0Resurse<\/strong><\/p>\nArhitectura unei cl\u0103diri nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 pe deplin dac\u0103 nu \u00een\u021belegi logica structurii<\/strong> sale \u0219i a materialelor din care e f\u0103cut\u0103. Pentru aceasta imagineaz\u0103-\u021bi cl\u0103direa ca un mecanism, adic\u0103 o mul\u021bime de componente individuale interconectate, a c\u0103ror rol este de a transfera \u00eenc\u0103rc\u0103rile tuturor for\u021belor care ac\u021bioneaz\u0103 asupra cl\u0103dirii \u00een funda\u021biile acesteia.<\/p>\nPrincipala for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unei cl\u0103diri este gravita\u021bia.<\/strong> De aceea arhitectura este spectaculoas\u0103 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201cp\u0103c\u0103leasc\u0103\u201d gravita\u021bia. La aceasta se adaug\u0103, dup\u0103 caz: v\u00e2ntul, mi\u0219c\u0103rile seismice, vibra\u021biile determinate de activit\u0103\u021bile oamenilor \u0219i diverselor echipamente, \u00eenc\u0103rc\u0103rile cu oameni \u0219i obiecte din cl\u0103dire, defecte ale structurii de rezisten\u021b\u0103 ce pot ap\u0103rea din gre\u0219eli de construc\u021bie\/ proiectare\/ utilizare improprie etc.<\/p>\nPentru a analiza rezisten\u021ba structurii unei cl\u0103diri, \u0219i implicit a distribu\u021biei \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor, se aplic\u0103 principile echilibrului static, al treilea principiu al mecanicii, enun\u021bat de Newton- Principiul ac\u021biunii \u0219i reac\u021bi<\/em>unii<\/em>:<\/p>\n\u201cC\u00e2nd un corp ac\u021bioneaz\u0103 asupra altui corp cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de ac\u021biune<\/em><\/span>), cel de-al doilea corp ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i el asupra primului cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de reac\u021biune<\/em><\/span>) de aceea\u0219i m\u0103rime \u0219i de aceea\u0219i direc\u021bie, dar de sens contrar.\u201d<\/em><\/p>\nCu alte cuvinte, ca o cl\u0103dire s\u0103 fie stabil\u0103, orice for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra ei trebuie s\u0103 fie contracarat\u0103 cu o for\u021b\u0103 egal\u0103 \u0219i opus\u0103.<\/strong><\/p>\nRolul fiec\u0103rui component \u00een ansamblul rezisten\u021bei cl\u0103dirii este diferit, unele formeaz\u0103 sistemul structural al cl\u0103dirii – scheletul ei, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc portante<\/strong>, iar altele, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc neportante<\/strong>. Acestea \u00eendeplinesc diverse func\u021biuni necesare bunei utiliz\u0103rii a cl\u0103dirii: de \u00eenchidere spre exterior, compartimentare interioar\u0103, decora\u021bie \u0219i finisaje, etc. Aten\u021bie, \u0219i elementele portante pot avea aceste func\u021biuni. De re\u021binut c\u0103 rezisten\u021ba<\/strong> \u00eentregii cl\u0103dirii se analizeaz\u0103 \u0219i se calculeaz\u0103 pe ansamblul cl\u0103dirii.\u00a0 Structurile pe care le alc\u0103tuiesc aceste componente pot fi de la igloo-uri la zg\u00e2rie nori, de la coji de beton la mari poduri metalice, dar toate trebuie s\u0103 fie stabile \u0219i sigure<\/strong> pentru ocupan\u021bii lor.<\/p>\nComponentele unei cl\u0103diri trebuie s\u0103 fie proiectate at\u00e2t pentru a rezista \u00eenc\u0103rc\u0103rilor la care sunt supuse f\u0103r\u0103 a se pr\u0103bu\u0219i, c\u00e2t \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 \u00eendeplini scopul dorit f\u0103r\u0103 s\u0103 se clatine, s\u0103 se mi\u0219te sau s\u0103 vibreze \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eei perturbe pe ocupan\u021bii cl\u0103dirii sau s\u0103 provoace deterior\u0103ri altor elemente ale cl\u0103dirii, instala\u021biilor sau finisajelor sau chiar a vecin\u0103t\u0103\u021bilor.<\/p>\n
Pentru a determina dac\u0103 un element structural este capabil s\u0103 reziste \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor la care este supus, doi factori majori se iau \u00een considerare: dimensiunea sa \u0219i propriet\u0103\u021bile materialului din care este f\u0103cut<\/strong>.<\/p>\nArhitectul stabile\u0219te tipul de sistem structural care se va utiliza \u00een construc\u021bia sa, iar inginerul de structuri se ocup\u0103 de proiectarea acestuia \u0219i r\u0103spunde de rezisten\u021ba sa<\/strong>. Pe parcursul proiect\u0103rii, structura propus\u0103 ini\u021bial de arhitect este ajustat\u0103 dup\u0103 calculele de rezisten\u021b\u0103. Pentru structuri noi, sau cu elemente inovative, echipa de ingineri de structuri \u0219i arhitec\u021bi face test\u0103ri pe machete \u0219i pe prototipuri de elemente constructive 1:1.<\/p>\nCele mai reu\u0219ite exemple de arhitectur\u0103 au forma arhitectonic\u0103 derivat\u0103 din logica lor structural\u0103,<\/strong> iar ornamentele sunt adecvate materialului de construc\u021bie folosit.<\/p>\n[\/et_pb_text][et_pb_toggle title=”Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii \u2192 20 min. – suplimentar\u0103” open_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_background_color=”#ffffff” icon_color=”#0095a1″ module_class=”toggle_custom_2″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”#000000″ title_level=”h3″ title_font=”||||||||” background_color=”#ffffff” custom_margin=”0px||6px|0px|false|false” custom_padding=”0px||0px|0px|false|false” border_width_all=”0px” locked=”off”]<\/p>\n
Exist\u0103 mai multe tipuri structurale, conform clasific\u0103rii lui Heino Engel (Structure Systems) (vezi Resurse<\/strong>), acestea pot fi:<\/p>\n\n- form\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care se bazeaz\u0103 pe o serie de componente flexibile, non-rigide, pe care dac\u0103 le punem \u00eempreun\u0103 ob\u021binem o form\u0103 stabil\u0103 sub \u00eenc\u0103rcarea for\u021belor. Cel mai sugestiv exemplu este un lan\u021b sau un pod pe funii. Arcele de zid\u0103rie sunt \u0219i ele forme active, fiind de fapt lan\u021buri inversate. Tot forme active sunt structurile ce se pot ob\u021bine cu p\u00e2nze tensionate, pe principiul cortului sau structurile penumatice.
2. vector activ, <\/em><\/strong>tipul structural care transfer\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103rile for\u021belor printr-o serie de componente rigide \u0219i interconectate, care sunt mici \u00een compara\u021bie cu dimensiunile structurii \u00eentregi \u0219i, prin urmare, nu sunt capabile s\u0103 dezvolte for\u021be semnificative de \u00eendoire sau forfecare.Modul de dispunere al acestor componente este \u00een triunghi sau tetraedru triunghiular, forme nedeformabile. Cel mai simple exemple sunt o grinzile bidimensionale, iar cele mai complexe sunt structurile tridimensionale \u0219i domurile semisferice\/sferice.<\/li>\n- sec\u021biune activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul de structural cel mai versatil, determin\u0103 cea mai comun\u0103 form\u0103 de structur\u0103, sec\u021biunile structurilor active se bazeaz\u0103 pe propriet\u0103\u021bile sec\u021bionale ale componentelor rigide individuale, cum ar fi grinzile \u0219i st\u00e2lpii, pentru a prelua for\u021bele, astfel c\u0103 toate cl\u0103dirile cu acest tip de structur\u0103 au grinzi, pl\u0103ci \u0219i st\u00e2lpi.<\/li>\n
- suprafa\u021b\u0103 activ\u0103, <\/em><\/strong>tipul structural care include cupolele de beton sau zid\u0103rie, cl\u0103diri celulare \u0219i cochilii de beton \u0219i caracterizate de suprafe\u021bele lor rigide care sunt capabile s\u0103 dezvolte tensiuni axiale (compresie \u0219i tensiune) \u0219i de forfecare, astfel \u00eenc\u00e2t orice for\u021b\u0103 este redirec\u021bionat\u0103 prin forma structurilor \u0219i, prin urmare, forma este intrinsec legat\u0103 de performan\u021ba structural\u0103.<\/li>\n
- \u00een\u0103l\u021bime activ\u0103,<\/em><\/strong> tip structural pentru cl\u0103dirile \u00eenalte, care au un raport mic \u00eentre suprafa\u021ba \u0219i \u00een\u0103l\u021bimea lor. \u00cen acest sistem structural rezisten\u021ba cl\u0103dirii este asigurat\u0103 at\u00e2t structurile ei interioare c\u00e2t \u0219i cele exterioare. Structurile interioare sunt formate din tuburi rigide sau\/\u0219i diafragme de beton armat, aflate la interiorul cl\u0103dirii, adesea \u00een centrul ei de greutate, iar structurile exterioare folosesc \u00eenchiderile perimetrale ale cl\u0103dirii pentru a forma un tub rigid care s\u0103 ofere stabilitate.<\/li>\n<\/ol>\n
[\/et_pb_toggle][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false” locked=”off”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][et_pb_post_nav in_same_term=”on” prev_text=”activitate anterioar\u0103” next_text=”activitate urm\u0103toare” _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”rgba(0,0,0,0.4)” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][\/et_pb_post_nav][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” text_text_color=”#ffffff” header_text_color=”#ffffff” header_2_text_color=”#ffffff” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n
Resurse<\/h2>\n
Arhitectura unei cl\u0103diri nu poate fi \u00een\u021beleas\u0103 pe deplin dac\u0103 nu \u00een\u021belegi logica structurii<\/strong> sale \u0219i a materialelor din care e f\u0103cut\u0103. Pentru aceasta imagineaz\u0103-\u021bi cl\u0103direa ca un mecanism, adic\u0103 o mul\u021bime de componente individuale interconectate, a c\u0103ror rol este de a transfera \u00eenc\u0103rc\u0103rile tuturor for\u021belor care ac\u021bioneaz\u0103 asupra cl\u0103dirii \u00een funda\u021biile acesteia.<\/p>\n Principala for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unei cl\u0103diri este gravita\u021bia.<\/strong> De aceea arhitectura este spectaculoas\u0103 c\u00e2nd \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u201cp\u0103c\u0103leasc\u0103\u201d gravita\u021bia. La aceasta se adaug\u0103, dup\u0103 caz: v\u00e2ntul, mi\u0219c\u0103rile seismice, vibra\u021biile determinate de activit\u0103\u021bile oamenilor \u0219i diverselor echipamente, \u00eenc\u0103rc\u0103rile cu oameni \u0219i obiecte din cl\u0103dire, defecte ale structurii de rezisten\u021b\u0103 ce pot ap\u0103rea din gre\u0219eli de construc\u021bie\/ proiectare\/ utilizare improprie etc.<\/p>\n Pentru a analiza rezisten\u021ba structurii unei cl\u0103diri, \u0219i implicit a distribu\u021biei \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor, se aplic\u0103 principile echilibrului static, al treilea principiu al mecanicii, enun\u021bat de Newton- Principiul ac\u021biunii \u0219i reac\u021bi<\/em>unii<\/em>:<\/p>\n \u201cC\u00e2nd un corp ac\u021bioneaz\u0103 asupra altui corp cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de ac\u021biune<\/em><\/span>), cel de-al doilea corp ac\u021bioneaz\u0103 \u0219i el asupra primului cu o\u00a0<\/em>for\u021b\u0103<\/em><\/span>\u00a0(numit\u0103\u00a0<\/em>for\u021b\u0103 de reac\u021biune<\/em><\/span>) de aceea\u0219i m\u0103rime \u0219i de aceea\u0219i direc\u021bie, dar de sens contrar.\u201d<\/em><\/p>\n Cu alte cuvinte, ca o cl\u0103dire s\u0103 fie stabil\u0103, orice for\u021b\u0103 care ac\u021bioneaz\u0103 asupra ei trebuie s\u0103 fie contracarat\u0103 cu o for\u021b\u0103 egal\u0103 \u0219i opus\u0103.<\/strong><\/p>\n Rolul fiec\u0103rui component \u00een ansamblul rezisten\u021bei cl\u0103dirii este diferit, unele formeaz\u0103 sistemul structural al cl\u0103dirii – scheletul ei, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc portante<\/strong>, iar altele, care dac\u0103 ar fi eliminate cl\u0103direa nu s-ar deteriora\/pr\u0103bu\u0219i, se numesc neportante<\/strong>. Acestea \u00eendeplinesc diverse func\u021biuni necesare bunei utiliz\u0103rii a cl\u0103dirii: de \u00eenchidere spre exterior, compartimentare interioar\u0103, decora\u021bie \u0219i finisaje, etc. Aten\u021bie, \u0219i elementele portante pot avea aceste func\u021biuni. De re\u021binut c\u0103 rezisten\u021ba<\/strong> \u00eentregii cl\u0103dirii se analizeaz\u0103 \u0219i se calculeaz\u0103 pe ansamblul cl\u0103dirii.\u00a0 Structurile pe care le alc\u0103tuiesc aceste componente pot fi de la igloo-uri la zg\u00e2rie nori, de la coji de beton la mari poduri metalice, dar toate trebuie s\u0103 fie stabile \u0219i sigure<\/strong> pentru ocupan\u021bii lor.<\/p>\n Componentele unei cl\u0103diri trebuie s\u0103 fie proiectate at\u00e2t pentru a rezista \u00eenc\u0103rc\u0103rilor la care sunt supuse f\u0103r\u0103 a se pr\u0103bu\u0219i, c\u00e2t \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 \u00eendeplini scopul dorit f\u0103r\u0103 s\u0103 se clatine, s\u0103 se mi\u0219te sau s\u0103 vibreze \u00eentr-o asemenea m\u0103sur\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00eei perturbe pe ocupan\u021bii cl\u0103dirii sau s\u0103 provoace deterior\u0103ri altor elemente ale cl\u0103dirii, instala\u021biilor sau finisajelor sau chiar a vecin\u0103t\u0103\u021bilor.<\/p>\n Pentru a determina dac\u0103 un element structural este capabil s\u0103 reziste \u00eenc\u0103rc\u0103rilor for\u021belor la care este supus, doi factori majori se iau \u00een considerare: dimensiunea sa \u0219i propriet\u0103\u021bile materialului din care este f\u0103cut<\/strong>.<\/p>\n Arhitectul stabile\u0219te tipul de sistem structural care se va utiliza \u00een construc\u021bia sa, iar inginerul de structuri se ocup\u0103 de proiectarea acestuia \u0219i r\u0103spunde de rezisten\u021ba sa<\/strong>. Pe parcursul proiect\u0103rii, structura propus\u0103 ini\u021bial de arhitect este ajustat\u0103 dup\u0103 calculele de rezisten\u021b\u0103. Pentru structuri noi, sau cu elemente inovative, echipa de ingineri de structuri \u0219i arhitec\u021bi face test\u0103ri pe machete \u0219i pe prototipuri de elemente constructive 1:1.<\/p>\n Cele mai reu\u0219ite exemple de arhitectur\u0103 au forma arhitectonic\u0103 derivat\u0103 din logica lor structural\u0103,<\/strong> iar ornamentele sunt adecvate materialului de construc\u021bie folosit.<\/p>\n [\/et_pb_text][et_pb_toggle title=”Prezentare imagini \u0219i explica\u021bii \u2192 20 min. – suplimentar\u0103” open_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_text_color=”#000000″ closed_toggle_background_color=”#ffffff” icon_color=”#0095a1″ module_class=”toggle_custom_2″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”#000000″ title_level=”h3″ title_font=”||||||||” background_color=”#ffffff” custom_margin=”0px||6px|0px|false|false” custom_padding=”0px||0px|0px|false|false” border_width_all=”0px” locked=”off”]<\/p>\n Exist\u0103 mai multe tipuri structurale, conform clasific\u0103rii lui Heino Engel (Structure Systems) (vezi Resurse<\/strong>), acestea pot fi:<\/p>\n [\/et_pb_toggle][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][et_pb_row_inner _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false” locked=”off”][et_pb_column_inner saved_specialty_column_type=”2_3″ _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][et_pb_post_nav in_same_term=”on” prev_text=”activitate anterioar\u0103” next_text=”activitate urm\u0103toare” _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” title_text_color=”rgba(0,0,0,0.4)” width=”100%” max_width=”1080px” module_alignment=”center” custom_margin=”|0px||0px|false|false” custom_padding=”|0px||0px|false|false”][\/et_pb_post_nav][\/et_pb_column_inner][\/et_pb_row_inner][\/et_pb_column][et_pb_column type=”1_3″ _builder_version=”3.25″ custom_padding=”|||” custom_padding__hover=”|||”][et_pb_text _builder_version=”4.7.4″ _module_preset=”default” text_text_color=”#ffffff” header_text_color=”#ffffff” header_2_text_color=”#ffffff” hover_enabled=”0″ sticky_enabled=”0″]<\/p>\n\n
2. vector activ, <\/em><\/strong>tipul structural care transfer\u0103 \u00eenc\u0103rc\u0103rile for\u021belor printr-o serie de componente rigide \u0219i interconectate, care sunt mici \u00een compara\u021bie cu dimensiunile structurii \u00eentregi \u0219i, prin urmare, nu sunt capabile s\u0103 dezvolte for\u021be semnificative de \u00eendoire sau forfecare.Modul de dispunere al acestor componente este \u00een triunghi sau tetraedru triunghiular, forme nedeformabile. Cel mai simple exemple sunt o grinzile bidimensionale, iar cele mai complexe sunt structurile tridimensionale \u0219i domurile semisferice\/sferice.<\/li>\nResurse<\/h2>\n
![\"\"](\"https:\/\/de-a-arhitectura.ro\/scoalamea-ghid\/wp-content\/uploads\/2020\/12\/Asset-1@300x.png\")
\u00a0pdf:<\/strong><\/span><\/p>\n