23. Fundraising. I. Introducere în activitatea de strângere de fonduri

„Be the change you want to see in the word.” (Mahatma Gandhi)

Obiective

  • înțelegem importanța fundraisingului în acest progam educațional,
    • descoperim care sunt variantele de a face fundraising.

    Materiale necesare

    • În clasă: videoproiector, computer/ laptop, acces la internet, tablă, hârtie.
    • Online: laptop/ tabletă pentru vizionare video, notițe pe whiteboard/ chat/ hârtie.

    Glosar

    I. Fundraising de la persoane fizice sau Friendraising (de obicei pentru finanțări cu bugete mici)

    1. Mecanism de redirecționare 3,5% impozit pe venit de la persoane fizice:  Prin acest mecanism se poate dona către Asociații, nu se poate dona direct către persoane fizice. Acest mecanism are avantajul că donatorii nu donează bani efectiv, ci doar aleg ca o parte din impozitul lor pe venitul din salariu, impozit plătit deja la stat, să fie redirecționat către o Asociație. Acest mecanism are însă dezavantajul că banii colectați din formulare, intră în posesia Asociației pentru care s-a decis redirecționarea, peste 6-9 luni, este deci un proces îndelungat. Un alt dezavantaj este că nu se poate spune cu exactitate sumă de bani care se va strânge prin acest mecanism (se poate estima 1 formular = aproximativ 80 ron). Perioada de depunere a formularelor de 3,5% este ianuarie-mai pentru anul fiscal trecut.

    2. Donații cash de la persoane fizice (prieteni/susținători ai proiectului): Pe principiul „1 leu pentru Ateneu”, fiecare copil din proiect poate strânge „1 leu” (sau orice suma agreată) de la 10 rude/prieteni. Sau fiecare familie din școală poate dona o sumă de bani pentru proiectul de amenajare, mai ales dacă este un proiect care este în beneficiul întregii școli. Dezavantajul acestei metode este că va fi greu de intrat în contact cu un număr așa de mare de oameni, se pot face însă afișe în școala, prezentări la ședințele cu părinții, etc. Avantajele sunt că sumele sunt relativ mici și pot fi suportate de familii, dar și că toți cei care donează se vor simți implicați în proiectul de amenajare și poate crește sentimentul de apartenență la comunitatea școlii. „Unde-s mulți, puterea crește!”

    3. Donații în muncă fizică de la persoane fizice (prieteni/susținători ai proiectului): Prin această metodă, o parte din buget poate fi acoperit prin munca fizică, voluntară, a prinților și a rudelor copiilor, a foștilor elevi ai școlii deveniți acum adulți, a profesorilor, etc. Dezavantajul este că este nevoie de timpul celor implicați, dar și de abilitățile lor și este posibil să nu se găsească resurse de oameni pentru toate activitățile. Avantajul este că proiectul devine un mijloc de conectare părinți-copii, școală-comunitate, creând cadrul unor amintiri frumoase și unei comunități puternice.

    4. Eveniment de 1 zi de fundraising: Se poate organiza un Eveniment de fundraising prin care se pot vinde produse sau mâncare făcute de copii/familii, se poate organiza un târg de haine second-hand sau un concert unde poate fi invitat întreg cartierul. Dezavantajul este că un astfel de eveniment poate însemna minim 3 luni de pregătire în prealabil și este nevoie de mulți voluntari, dar și de posibili cumpărători. Avantajul este că se pot obține produse sau servicii gratuite de la comunitatea școlii, produse care să fie oferite la eveniment și astfel toate sumele colectate să se stângă pentru proiect.

    5. Platforma crowdfunding: Există platforme de crowdfunding pe care se poate posta proiectul, unde persoane cunoscute sau necunoscute pot dona într-un mod foarte transparent. Exemple de astfel de platforme românești, aici: https://www.romanianstartups.com/startups-category/crowdfunding/ Dezavantajul este că un astfel de proiect înseamnă o implicare de 3-6 luni și presupune o munca susținută de promovare a proiectului, în mediul online. Avantajul este ca pot dona atât cunoscuți, cât și necunoscuți, crescând șansele de a strânge o sumă mai mare de bani.

    6. Participare la evenimente sportive (care au și o componentă de fundraising): Deja este o tradiție ca în marile orașe să se organizeze cu regularitate maratoane, swimathoane, concursuri de ciclism, etc. Pentru a participa la un astfel de eveniment trebuie să vă asigurați că aveți un număr suficient de sportivi (copii din școalaă, părinți, profesori) care practică respectivul sport. Dezavantajul este că trebuie să se investească la fel de mult timp și în antrenamentul sportivilor și în căutarea donatorilor. Avantajul este că fiecare sportiv poate primii donații de la prietenii săi, crescând astfel numărul fundraserilor finali ai proiectului.

    II. Fundraising de la firme/companii sau Fundraising (de obicei pentru finanțări cu bugete medii)

    1. Mecanism de redirecționare a 20% impozit pe profit de la persoane juridice/firme (pentru finanțări medii): Prin acest mecanism firmele românești, care sunt plătitoare de impozit pe venit sau impozit pe profit, pot sponsoriza o asociație, pentru implementarea proiectului De-a arhitectura în școala mea. Firma poate alege ca 20% din impozitul său să fie direcționată către un proiect social, fără să constituie cheltuială suplimentară. Perioada propice pentru solicitările de sponsorizări la firme este iunie sau decembrie. Avantajul acestei metode este că firma nu are cheltuieli suplimentare de sponsorizare, este doar o alegere dacă banii sunt plătiți la stat ca impozit sau direcționați (20% din impozit) către o Asociație. Dezavantajul este că multe Asociații solicită sponsorizări companiilor și este o concurență mare.

    2. Donații materiale de construcții de la firme producătoare/distribuitoare: O variantă facilă de fundraising sunt donațiile de la companii direct în materiale de construcții. Firmele sunt interesate să doneze direct produse, pentru a le promova în același timp. Dezavantajul este ca uneori se oferă produse second-hand sau din colecțiile vechi de produse, sau produse care nu se potrivesc proiectului vostru. Avantajul acestei metode este că aceste donații se obțin mult mai ușor decât cele care presupun donații de bani.

    3. Donații în muncă fizică din partea angajaților firmelor care sponsorizează: O parte din firmele care vă pot fi sponsori, au programe interne de voluntariat și își pot „sufleca mânecile” cu bucurie, sa vă ajute în implementarea proiectului vostru. Dezavantajul este că depindeți de perioadele de desfășurare ale acestor programe de voluntariat care pot să nu coincidă cu perioada voastră de implementare. Avantajul este că firma care va sponsoriza se va simți și mai mult implicată în proiectul vostru și e posibil să mărească suma oferită de sponsorizare.

    4. Eveniment de 1 zi de fundraising: Avantajul implicării sponsorilor în evenimente punctuale, cu multă lume, este că vor beneficia de multă promovare, odată cu promovarea Evenimentului. Sponsorii sunt mai deschiși la sponsorizări care le aduc mai mult promovare (fizică sau în online). Dezavantajul este că uneori sponsorii acaparează evenimentul cu propria lor comunicare (trebuie discutați termenii colaborării în avans).

    III. Fundraising prin Aplicații la concursuri de proiecte (de obicei pentru finanțări cu bugete mari)

    1. Aplicație la Asociația De-a arhitectura – pentru proiecte de scară mică: De obicei, Asociația De-a arhitectura, prin sponsorii săi, acordă finanțare de 3000e/proiect (suma poate varia de la an la an) pentru primele 3 locuri ale câștigătoare ale concursului organizat între școlile participante la MSCBC într-un an școlar. De verificat care este situația în acel an școlar la coordonatorul programului MSCBC. Este o aplicație pe care o poate face colectivul de copii, însă este nevoie de pasiune și dorință pentru a câștiga!

    2. Aplicație la fundații (ale companiilor sau fundații filantropice) – pentru proiecte de scară mică-medie: Vă sfătuim să faceți un research pe zona de educație sau cultură (MSCBC se încadrează la aceste linii de finanțare) și să descoperiți ce aplicații sunt active în momentul în care desfășurați voi proiectul. Asociația De-a arhitectura a mai aplicat, cu succes, în anii anteriori la următoarele fonduri: Lidl, Fundațiile comunitare, Cercul donatorilor, OAR (sucursale locale), Raiffeisen comunități, Orange, etc.

    3. Aplicații la Primărie sau Consiliul Județean – pentru proiecte de scară mică-medie: Unele Consilii municipale/județene au fonduri pentru asociații și fundații, pentru proiecte culturale. De aflat care este situația localității în care este școala.

    4. Aplicații la fonduri europene – pentru proiecte de scară mare: Se aplică de obicei în parteneriat școala/liceul cu primăria, uneori cu alte instituții de învățământ, naționale sau internaționale.

    Dezavantajul acestor aplicații de proiecte, pe toate cele 3 categorii, este că sunt activități complexe și necesită persoane cu experiență în scriere de proiect pentru a fi cu succes. Alte dezavantaje sunt concurența mare, durata mare de timp până la implementare și faptul că uneori se solicită cofinanțare pentru a fi eligibil. Avantajul este că se poate trece la un nivel de implementare mai avansat, la proiecte mari de amenajare, deoarece bugetul va permite.

        Fundraising:

    „No one has ever become poor from giving.” (Anne Frank)

    Voluntariat:

    „The best way to find yourself is to lose yourself in the service of others.” (Mahatma Gandhi)

    „Volunteers do not necessarily have the time; they just have the heart.” (Elizabeth Andrew)

    Introducere

    Pentru că programul MSCBC are o componentă practică foarte importantă, am mers în aceeași direcție și cu fundraising-ul. Am considerat că este bine să sădim niște semințe și în această direcție, să îi învățăm pe copii că stă în puterea lor să se implice în toate etapele proiectului (inclusiv în cea de crește a fondurilor proiectului), astfel încât ideea lor de a schimba școala în care învață să aibă mai multe șanse să se realizeze.

    Este frumos să visezi cu ochii deschiși, să îți imaginezi o schimbare a școlii care să se potrivească nevoilor tale și ale elevilor din școala ta. Este ceea ce ne motivează la acest curs. Dar de la a visa, la a implementa, este muncă multă și cale lungă… Aveți nevoie de perseverență, de încredere în voi, de abilități de prezentare și comunicare (pentru a convinge comunitatea despre visul vostru), de voluntari adulți care să vă ajute, de materiale de construcție, dar și de fonduri pentru a acoperi cheltuielile proiectului de amenajare.

    Acțiunea de strângere a fondurilor pentru un proiect se numeste „Fundraising”. Este o meserie în sine, care aduce multe satisfacții, căci prin faptul că asigurați fondurile necesare implementării proiectului, sunteți o verigă importantă în lanțul activităților care conduc la succesul proiectului.

    Am conceput 3 lecții de fundraising:

    1.  Introducere – lecție în care se prezintă conceptele și mecanismele de bază în fundraising – Lecția 23
    2. Cercetare a posibilelor surse de finanțare, ale capacităților de fundraising ale echipei de proiect și ale comunității din jurul școlii – Lecția 26
    3.  Strategie de fundraising, alegerea mecanismului(lor) de fundraising potrivit(e) – Lecția 27

    Etape de organizare

    1. Pentru a putea desfășura lecții de fundraising, este nevoie să existe o discuție cu directorul școlii încă de la începutul proiectului, iar în Contractul cu școala/liceul să existe o clauză prin care este permis ca elevii să desfășoare activități specifice de fundraising, în incinta școlii și în afara ei.

    2.  Se va decide dacă se va colabora cu Asociația De-a arhitectura sau cu Asociația de părinți a școlii (dacă există și dacă este operațională, se va face Contract tripartit de colaborare) pentru colectarea sumelor și pentru efectuarea plăților. Pentru sustenabilitatea programului MSCBC în alte școli/licee, pe termen lung, Asociația De-a arhitectura va opri 15% din fondurile colectate în fiecare școală, pentru activitățile de fundraising.

    3. Pasul următor este obținerea semnăturilor de acord ale tuturor părinților elevilor implicați pentru desfășurarea activităților de fundraising.
    vezi Resurse pdf: Scrisoare de acord părinți.

    Sunt multe metode de a face fundraising (vezi Glosar), însă pentru a fi a avea un rezultat bun, este nevoie de a alege o singură activitate principală de fundraising, cea care are cel mai mare potențial de colectare fonduri, și de a o implementa punctual, pe termen scurt. De exemplu: 1 concert de fundraising în curtea școlii, sau 1 zi de vânzare dulciuri, sau 5 firme care vor sponsoriza, etc.

    Indiferent de metoda aleasă, este importantă transparența modului în care se vor cheltui fondurile, a timpului de realizare a proiectului, și a rezultatului proiectului, către donatori și către comunitatea școlii.

    Scenariu activitate

    Introducere în subiect → 8 min.

    Amintește-ți o activitate pe care nu ai putut să o duci la bun sfârșit din lipsă de fonduri.

    Notați pe tablă/ whiteboard/ chat/ hârtie cuvinte care descriu aceste activități și observați dacă au ceva în comun.

    Vizionare video → 12 min.

    vezi Resurse video: 48 fundraising ideas

    După vizionare, fiecare elev este rugat să își aleagă o idee de fundraising din cele prezentate în film, pentru a-și fi putut finanța activitatea de mai sus prezentată și a o realiza.

    Discuție ghidată → 15 min.

    Ce este fundraisingul?

    Elevii sunt rugați să spună ce știu ei despre fundraising, din experiența lor de până acum. O definiție a fundraising-ului este aceea că „Fundraising înseamnă contribuția unui om în a susține binele”.

    Sunt prezentate metodele de a face fundraising și analizate, folosindu-se Glosarul din această lecție și ilustrația cu copacul (vezi Resurse: Copac). Proiectul este ca un copac, care dacă are rădăcinile stabile și puternice poate crește și deci într-un final se poate realiza amenajarea.

    Joc → 15 min.

    „Leapșa”

    Scopul jocului este de a alege 4 lideri: unul de Fundraising, unul de Friendraising, unul de Creație (prezentare grafică) și unul de Comunicare. Elevii lideri nu vor fi singurii responsabili de organizare, ci vor fi ajutați de colegi și îndrumători, se vor forma mici echipe de lucru. De discutat ce calități ar trebui să aibă acești lideri apoi se vor propune, de către grupul de lucru:

    • Coordonatorul de Fundraising trebuie să fie un elev care poate susțin prezentări în fața adulților, a firmelor, care este foarte organizat si poate transmite pasiune pentru proiect.
    • Coordonatorul de Friendraising va fi un elev care este foarte sociabil în comunitatea școlii, care are mulți prieteni și poate mobiliza voluntari elevi sau părinți pentru implementarea proiectului.
    • Coordonatorul de Creație este un elev care are abilități pe partea grafică, de compunere texte, și care poate realiza prezentări și afișe ale proiectului, care să fie convingătoare.
    • Coordonatorul de Comunicare este un elev care stăpânește comunicarea pe social media și poate face prezentări public.

     

    Resurse

      video:

    48 fundraising ideas

    Conferința TED „The way we think about charity is dead wrong”

    Conferința TED „Seven keys to successful fundraising“

     pdf:

    Scrisoare către părinți

    Copacul

    Ştiaţi că…

    În anul 1900, Societatea „Doamnele Române” filiala Fundu Moldovei, județul Suceava distribuie elevilor sărmani și sârguincioși straie și rechizite în valoare de 200 de coroane, suma fiind obținută în urma organizării a două petreceri populare. https://fundumoldovei.ro/viata-spirituala/

    De aprofundat:

    Mecanism de redirecționare 3,5% impozit pe venit de la persoane fizice.

    Mecanism de redirecționare a 20% impozit pe profit de la persoane juridice (firme)