11. Venustas. I

• „O școală frumoasă poate avea un impact pozitiv asupra copiilor și felului în care ei învață”, Etnografii, People and places: Public attitudes to beauty, On behalf of the Commision for Architecture and the Built Environment, Ipsos MORI, p.56, https://www.designcouncil.org.uk/sites/default/files/asset/document/people-and-places.pdf
• „Dincolo de obiectivele pur educaționale, o clădire poate comunica copiilor multe mesaje subtile despre ceea ce este important și demn de respect. … clădirea școlii chiar face o diferență, nu doar în educație, dar și în experiențele de viață ale copiilor care o utilizează. […] Copiii citesc înțelesuri despre ei înșiși și despre lumea întreagă în mediul construit al școlii lor.” Nicholson E., The school building as third teacher, în Capitolul 4 al cărții Children’s Spaces, de Mark Dudek, Architectural Press, Elsevier, 2005, p. 45-46
• „Când o arhitectură ne transmite o emoție puternică, spațiul, materia și timpul se unesc într-o singură dimensiune, în substanța fundamentală a ființei care pătrunde în conștiința noastră . … Arhitectura este arta reconcilierii noastre cu lumea iar această mediere are loc prin simțuri. ” Juhani Pallasmaa, Privirea care atinge: arhitectura și simțurile, Editura Fundației Arhitext design, București 2015, p. 117

Titlul se referă la a 3-a și a 7-a dintre artele clasice: pictura, sculptura, arhitectura, literatura, muzica, artele spectacolului, cinematografia, cărora autorul le aduce un elogiu prin acest material video.

Prin simțuri: 

• văzul este considerat primordial, dar la întregirea experienței senzoriale contribuie și celelalte simțuri:
• auzul – de ex. sunetul pașilor pe o alee de pietriș, susurul apei într-o fântână, sunetul vântului, ecoul etc.
• mirosul și gustul – mirosul florilor primăvara sau al fructelor vara, aromele culinare pot readuce în memorie amintiri ale unor spații din copilărie, cozonacul bunicii, mirosul mării, arome aduse de vânt etc.
• simțul tactil – felul în care materialele se simt la atingere – textura sau rugozitatea pereților, luciul pardoselii, duritatea sau moliciunea mobilierului, temperatura materialelor – metal, sticlă, cărămidă, lemn, lână, toate aceste atribute sunt percepute prin intermediul pielii – mâna, talpa, cotul etc.
• simțul chinestezic – mișcarea corpului în spațiu permite aprecierea dimensiunilor și explorarea spațiilor ascunse, spațiul arhitecturii devine o scenă, de ex. urcarea sau coborârea unei scări ne ajută să percepem ceea ce este ascuns privirii, deplasarea prin spații înguste sau largi, scunde sau înalte ajută la completarea percepției noastre asupra spațiilor vizitate.

Pe lângă aspectul estetic al fațadelor, o serie de elemente precum: lumina, temperatura, culoarea, sunetul, mirosul și gustul, materialele și texturile, compoziția spațiului, scara și proporțiile, vederile pitorești, vegetația, și chiar și prezența utilizatorilor, contribuie la modul în care percepem un spațiu.

Elementele care dau atmosfera unui spațiu influențează percepția, starea și coportamentul utilizatorilor:

1. lumina/umbra – influențează orientarea, temperatura, intimitatea
2. temperatura  – influențează starea fiziologică – senzația, presiunea sangvină etc.
3. culoarea – influențează temperatura percepută, starea de agitație/relaxare,
4. sunetele – influențează percepția depărtării/apropierii, duritatea și textura materialelor, starea – dinamic/liniștit, intimitatea etc.
5. mirosul și gustul – influențează starea, deșteaptă amintiri,
6. materiale și texturi – influențează tactilitatea – moale/dur, aspru/lucios, rugos/lis, căldura (metal/textil), intimitate/rigiditate etc.
7. compoziția spațiului –  influențează ordinea, complexitatea și contrastul – ordonat/dezordonat, organic/geometric, simetric/asimetric, închis/deschis, ritmul etc.
8. puncte de reper – influențează orietarea în spații interioare/exterioare,
9. scara și proporțiile – influențează adecvarea și armonia – mare/mic, sus/jos, stânga/dreapta, aproape/departe, armonios,
10. personalizarea –  influențează apartenența la un spațiu, atașamentul – al meu, al nostru, identificarea, intimitatea, aproprierea, confortul fizic și psihic,
11. vederile pitorești – influențează legătura cu alte spații, cu natura, întregul, sugerează accesibilitate, libertate, flexibilitate în circulație, posibilitatea de a ieși dintr-o situație neplăcută,
12. vegetația –  influențează legătura cu elementul viu, biofilia, educativ – peisaj cultural, estetic – forme, culori, miros, hrănitor (nuci, zmeur), vindecător (tei, mentă), schimbător în timp, are un efect restaurativ asupra atenției, influențează pozitiv sănătatea.

Modul de ocupare/folosire de către utilizatori – rarefiat/aglomerat, împrăștiat/compact, static/dinamic, prietenos/agresiv, colaborativ/indiferent, gălăgios/tăcut etc. De ex. felul în care simțim clasa/curtea școlii în timpul orelor/pauzelor, cu/fără elevi, influențează atmosfera percepută a spațiului.

Gândiți-vă cum se schimbă: lumina și umbrele, temperatura, culoarea, sunetele, mirosul și gustul, materialele și texturile, compoziția spațiului, punctele de reper, scara și proporțiile, personalizarea și confortul, vederile către exterior, vegetația, prezența utilizatorilor.