12. Venustas. II
CALITĂȚILE SPAȚIULUI ajung la noi prin simţuri!
Obiective
- înțelegem ce înseamnă venustas, ce elemente influențează frumusețea mediului construit,
- comparăm experințele personale,
- apreciem elementele concrete ale mediului construit al școlii care dau frumusețea și atmosfera spațiilor interioare și exterioare.
Materiale necesare
- În clasă: videoproiector, computer, acces la internet, harta școlii/imaginea din satelit pe format A3, clipboard, hârtie A4, instrumente de notat, aparat foto sau telefon, chestionar reporteri
- Online: computer, acces la internet, imaginea din satelit a școlii, vederi de la nivelul străzii etc.
Ce vor să spună aceste citate?
„Pentru a vedea un oraș, nu e suficient să ții ochii deschiși. Mai întâi trebuie să scapi de tot ceea ce te împiedică să-l vezi – toate imaginile moștenite și ideile preconcepute.” Italo Calvino, Orașele invizibile, Editura ALLFA 2011
„Ascult, urechea se mărește la dimensiunile amfiteatrului, pavilion de marmură. Ureche culcată la pământ, într-un ax vertical, care încearcă să audă armonia lumii … ” Michel Serres, Cele cinci simțuri, 1985 în Pierre von Meis, De la formă la loc + Tectonica, Editura Capitel Avangarde, 2015
„Dacă intri în catedrala din Amiens la asfințit, când răsună orga, și constați că parcă îți stă inima în loc, este deoarece creierul, nu inima, te-a uluit, celulele din creier sunt dintr-o dată irigate cu sânge, îți crește temperatura, îți crește pulsul și ești inundat de amintiri. Lumina filtrată prin vitralii stimulează zona V4 din cortexul tău vizual. Muzica lui Bach vibrează în cochlea urechii interne, și trimite semnale cortexului auditiv. Mirosul prăfuit al secolelor trecute se înregistrează subconștient în neuronii olfactivi, la baza nasului. Experimentezi arhitectura.” Eberhard J. P., 2006, AIA Journal, citat în Architecture and Neuroscience; what can the EEG recording of brain activity reveal about a walk through everyday spaces?, de Karandinou A. și Turner L., International Journal of Parallel, Emergent and Distributed Systems, 5 februarie 2018, pag. 3
„ … omul este cel care, deplasându-se printr-o clădire, studiind-o din diferite puncte de vedere creează, ca să spunem așa, a patra dimensiune; el conferă spațiului întreaga sa realitate.” Bruno Zevi, Cum să înțelegem arhitectura, 1969, pag. 46
„… principala caracteristică a arhitecturii – prin care ea se deosebește de celelalte arte – este folosirea unui vocabular tridimensional care include omul”. Bruno Zevi, Cum să înțelegem arhitectura, 1969, pag. 37
Scenariu activitate
Organizare → 5 min.
Fiecare echipă va avea minim 1 cercetător, 1-2 exploratori, 1 fotograf, 1-2 reporteri. Fiecare echipă își va alege 1,2 sau 3 aspecte de cercetat din elementele care contribuie la modul în care percepem un spațiu: lumina, temperatura aerului, culoarea, sunetul, mirosul și gustul, materialele și texturile, compoziția spațiului, scara și proporțiile, vederile pitorești, vegetația, prezența utilizatorilor, și va studia resursele pdf corespunzătoare.
Cercetătorul – face o sinteză a ideilor exemplificate în pdf și explorează spațiile școlii alături de exploratori și fotografi în căutarea indiciilor pentru întocmirea hărților echipei sale.
Exploratorii – explorează spațiile școlii în căutarea indiciilor găsite de cercetător.
Fotograful – explorează spațiile școlii și fotografiază indiciile găsite de cercetător.
Reporterii – alcătuiesc împreună cu ceilalți membrii ai echipei un chestionar/interviu adresat colegilor și profesorilor, cu privire la indiciile căutate.
Toți membrii echipei notează indiciile pe harta școlii (imaginea din satelit, planuri de evacuare, schita incintei) și întocmesc o legendă cu explicații și o arhivă de documente (foto, informații, chestionare).
Analizați rezultatele explorării, informațiile adunate și fotografiile spațiilor școlii și comparați-le cu răspunsurile primite de reporteri.
Sintetizați concluziile rezultatelor cercetării și organizați materialele documentare în vederea prezentării.
Sugestii organizare
- stabiliți sarcinile comune pe echipă,
- stabiliți sarcini clare pentru fiecare membru al echipei,
- stabiliți un mod de redactare unitară a hărților,
- stabiliți o legendă pentru fiecare echipă,
- stabiliți un mod de arhivare unitară a rezultatelor cercetării fiecărei echipe, în foldere pe un drive al proiectului (fotografii, hărți, chestionare, concluziile cercetării etc.),
- pregătiți materialele în vederea prezentării pe echipe.
Desfășurarea activității → 45 min.
În clasa/acasă – urmăriți exemplele din prezentările pdf postate la resurse, cercetați și găsiți pentru fiecare echipă/aspect cercetat elementele corespondente care dau atmosfera în școala voastră, pe care le vor fotografia fotografii, le vor nota pe hartă/imaginea din satelit exploratorii și le vor chestiona reporterii în rândul utilizatorilor.
1. Harta umbrelor – vara/iarna
Observați cum este amplasată clădirea școlii față de punctele cardinale, și cum sunt orientate spațiile interioare față de lumina soarelui. Care fațade ale clădirii sunt mai luminate și cum variază lumina pe parcursul unei zile! Desenați pe hartă umbrele purtate ale corpurilor de clădiri pe sol și observați diferențele între diferite momente ale zilei, iarnă și vară? Cercetați datorită cărui fapt are loc variația înclinației soarelui față de linia orizontului între vară și iarnă?
Sugestii reporteri
- Priviți fațadele luminate direct de soare și observați cum se schimbă umbrele în timp.
- Ce atmosferă vă sugerează locurile însorite sau umbrite din școală?
2. Harta temperaturii – vara/iarna
Observați zonele cu temperaturi ridicate sau coborâte, cum variază temperatura pe parcursul unei zile, unui an și locurile preferate de elevi vara și iarna. Cum se schimbă atmosfera spațiilor odată cu variația anotimpurilor? Este o legătură între înclinația soarelui și temperatura exterioară? Explicați de ce!
Sugestii reporteri
- Simțiți temperatura diferitelor spații interioare și exterioare ale școlii. Cum influențează temperatura atmosfera locurilor pe care le preferă elevii vara sau iarna?
- De ce un spațiu poate fi perceput “rece” sau “sufocant“ deși temperatura sa este la cote normale?
3. Harta culorilor – interior/exterior
Observați zonele interioare și exterioare care prin culoare creează o atmosferă specială. Observați cum se schimbă nuanțele culorilor în funcție de lumină sau umbră, sau în funcție de anotimp. Identificați culorile calde și reci. Identificați spații sau locuri în care culoarea ajută la orientare și identificarea diferitelor funcțiuni, utilizări ale spațiilor.
Sugestii reporteri
- Priviți suprafețele colorate și observați cum se schimbă nuanțele în lumină sau umbră. În care din spațiile interioare sau exterioare ale școlii culoarea sugerează o atmosferă specială? Descrieți!
4. Harta sunetelor
Ascultați sunetele din școala voastră și observați cum variază sunetele pe parcursul unei zile, săptămâni, an școlar! Identificați care dintre sunete sunt plăcute și care vă deranjează! Ce sunete din școală vă sugerează o anumită atmosferă – de studiu, de concentrare, de relaxare, de socializare, de competiție sportivă, de recreație? Vă documentați la resurse despre modul de propagare a sunetelor. Încercați să înțelegeți care este legătura dintre modul de propagare a sunetelor și caracteristicile spațiului. Cum influențează diferitele materiale de construcție acustica – modul de percepere a sunetelor (de ex. ecoul)? Cum inflențează prezența vegetației sonoritatea spațiilor exterioare?
Sugestii reporteri
- Ascultați sunetele din școala voastră și numiți 3 spații preferate datorită sunetelor? Descrieți!
5. Harta mirosurilor/gusturilor
Simțiți mirosurile și gusturile pe care le întâlniți în spațiile interioare și/sau exterioare ale școlii. Identificați locuri care prin miros sau gust sugerează o atmosferă specifică. Observați comportamentul colegilor în preajma spațiilor cu miros sau gust plăcut/neplăcut.
Sugestii reporteri
- Amintiți-vă mirosuri și/sau gusturi pe care le-ați întâlnit în spațiile interioare /exterioare ale școlii. Numiți locuri pe care le preferați sau le evitați datorită mirosurilor sau gustului resimțit!
6. Harta materialelor și texturilor
Observați și inventariați materiale diferite utilizate la pardoseli, pereți, sau elemente de mobilier din școala voastră (cărămidă, beton, tencuială, piatră, lemn, metal, sticlă, plastic, textile etc.). Fotografiați materialele și texturile și notați pe hartă locul în care ați făcut pozele. Legați la ochi cu o eșarfă și ghidați de colegi atingeți, ghiciți diferite materiale și texturi existente în incinta școlii. Cum influențează materialele și texturile acustica și atmosfera școlii?
Sugestii reporteri
- Numiți 3 materiale cu texturi diferite din școala voastră și descrieți ce simțiți la atingere! Care dintre acestea sunt preferate și care de evitat?
7. Harta organizării spațiilor
Observați spațiile cu dispunere ordonată/ dezordonată, organică /geometrică, simetrică/asimetrică, ritmică etc. Ce atmosferă vă sugerează organizarea geometrică sau organică a spațiilor școlii? Numiți elemente repetitive care creează ritm pe fațade sau în spațiile interioare?
Sugestii reporteri
- Identificați locuri în care nu vă este ușor să vă orientați în școală!
8. Harta punctelor de reper
Căutați elementele care vă ajută să vă orientați în spațiile interioare și exteriare ale școlii și încercați să descrieți datorită căror caracteristici acestea ies în evidență? De ex. dominanta datorită formei, dimensiunii, culorii, amplasării, diferențiere, excepția de la regulă, elemente de signalistică. Întrebați ce puncte de reper folosesc colegii voștrii? Dar profesorii?
Sugestii reporteri
- Ce puncte de reper folosiți ca să vă orientați în incinta școlii? Explicați de ce?
9. Harta spațiilor monumentale sau familiare
Spațiile care prin scara și proporțiile lor față de cele ale utilizatorilor de diferite vârste (grădiniță, primară, gimnaziu, liceu etc.) sugerează o anumită atmosferă.
Sugestii reporteri
- Numiți spații din școala voastră care sunt prea mari sau prea mici pentru diferitele grupe de utilizatori (elevi, profesori etc.)?
10. Harta locurilor cu vederi pitorești
Identificați și însemnați pe hartă locurile care prin vederi pitorești către alte spații sau exterior dau o anumită atmosferă. Fotografiați aceste priveliști și comparați-le cu altele. Ce elemente dau savoare acestor vederi? Descrieți deschiderile sau golurile care permit aceste vederi? (ferestre cu parapet scund sau înalt, goluri fără parapet, fante, deschideri orizontale sau verticale etc.)
Sugestii reporteri
- Numiți 2-3 locuri din incinta școlii în care găsiți sau vă doriți vederi pitorești!
11. Harta vegetației
Vegetația joasă, medie și înaltă din curtea și din preajma școlii – descrieți felul în care vegetația influențează atmosfera locului.
Sugestii reporteri
- Numiți 2-3 locuri în care vegetația crează o anumită atmosferă! Descrieți.
12. Harta locurilor personalizate
Investigați locurile din școala voastră în care utilizatorii și-au pus amprenta, prin lucrările expuse pe pereți, prin aranjarea mai deosebită a mobilierului, prin aducerea de obiecte personale etc. Fotografiați, schițați și notați ce au diferit aceste spații și cum sunt utilizate, cine are grijă de ele. Descrieți atmosfera acestor locuri.
Sugestii reporteri
- Numiți locuri în care utilizatorii și-au pus amprenta și au personalizat anumite spații ale școlii.
Ştiaţi că…
Vederile către natură și aspectul estetic al mediului pot avea consecințe cuantificabile asupra stării de bine? Locuitorii unor zone cu vederi pitorești au raportat o sănătate mai bună, în zone urbane, sub-urbane sau rurale, chiar și atunci când s-au luat în calcul indicatorii socio-economici, precum venitul, rata de angajare sau accesul la servicii publice. (Quantifying the Impact of Scenic Environments on Health, Chanuki Illushka Seresinhe, Tobias Preis & Helen Susannah Moat, Scientific Reports volume 5, Article number: 16899 (2015) )
