WELLNESS ÎN ȘCOALA MEA
Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Cluj-Napoca
Adresă: str. Decebal nr. 41, Cluj-Napoca, județul Cluj
Dată: an școlar 2018 – 2019
Vârstă: 16-17 ani (clasa a X-a B)
Clădire: tip 1960-1990
Funcțiune: spațiu de socializare şi recreere
Buget: mic, 4.750 lei
Grad de dificultate intervenție: mediu
Perioada de realizare intervenție:
CONTEXT
Colegiul Tehnic „Ana Aslan” este o clădire construită în anii `70, într-o zonă apropiată de centrul orașului. În urmă unor acțiuni de reparcelare și retrocedare, între incinta școlii și stradă s-a creat o relație neobișnuită. Accesul în curtea școlii se face printr-o poartă metalică urmată de un culoar cu o lungime de 38 de metri și aproximativ 5 metri lăţime, delimitat de două ziduri din beton prefabricat.
Spațiul exterior de care dispune colegiul este, în mare parte, o suprafață întinsă de asfalt cu patru bănci încastrate perimetral, aflate la distanțe considerabile una față de cealaltă. În clădire regăsim aceleași coridoare lungi și înguste distribuite pe mai multe niveluri, iar singurele spații mai generoase sunt în proximitatea circulațiilor verticale. Într-un mod previzibil, aceste locuri sunt preferate de elevii școlii în timpul pauzelor.
MOTIVAŢII
Prin acest proiect, elevii şi-au propus să rezolve atât imaginea dezolantă a accesului în curtea școlii, cât și lipsa spațiilor de recreere, necesare pentru o interacțiune socială sănătoasă (și reală) a adolescenților.
Soluția prezentată în acest proiect este derivată din mai multe întrebări și idei discutate la primele întâlniri: Care este identitatea școlii? Cum am putea pune în valoare specificul ei? Cum se raportează elevii la acest loc? Care sunt nevoile lor? Elevii au decis că intervenția lor să fie conectată de accesul în incinta școlii, pentru că este un spațiu reprezentativ și atât de atipic, încât nu poate fi ignorat.
Principalele domenii de studiu pe care se axează colegiul „Ana Aslan” sunt chimia industrială și protecția mediului. Din chestionarele completate de elevi, această caracteristică ar fi una din identitățile posibile ale școlii. De aceea, în schițele lor pentru pictura murală de pe zid, majoritatea elevilor au făcut desene legate de știință sau natură. Am decis ca în propunerea finală să conectăm aceste elemente și să folosim culori aprinse în reprezentarea lor pentru a crea o atmosferă mai primitoare la intrarea în incintă.
În legătură cu zona de recreere din curte, elevii au optat pentru o amenajare modulară, din diverse forme și culori, care va permite mai multe moduri de configurare a spațiului de socializare.
DESCRIERE PROIECT REALIZAT
Am realizat un spațiu de recreere foarte colorat, prin amplasarea a nouă corpuri de șezut, de diferite înălțimi, pe o platformă construită din placaj și paleți, însoțite de două jardiniere cu trandafiri și buxus.
Toate elementele de lemn au fost tratate cu lac și vopsea, pentru o rezistență mai bună în timp. Gardul de beton care constituie fundalul acestui spațiu a fost pictat, folosind vopsea lavabilă de exterior, cu pigmeți de diverse culori.
Este o intervenție mică și atractivă, cu potențial de a inspira comunitatea școlii în realizarea mai multor proiecte și acțiuni de revitalizare a spațiilor exterioare.
TESTIMONIALE
„Spațiul de recreere și pictarea gardului școlii ne-ar putea face să mergem cu mai mult drag la școală, deoarece va face să arate mai bine școala. Elevii vor avea un loc unde se vor putea relaxa în cele 10-20 de minute de pauză, vor putea povesti, râde, glumi, asculta muzică, și așa va trece mai repede și mai ușor timpul la școală. Iar gardul vopsit va face să arate mai bine și mai colorată școala.
Prin aceste proiecte vrem să facem școala un loc unde să nu ne simțim ca într-o închisoare sau să nu ne placă, ori să venim cu greu și cu groază. Vrem să îl facem un loc plăcut, unde să ne putem distra, dar și să învățăm.”
Elevii clasei a X-a B, Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Cluj-Napoca
„Motivația pentru învățare este una dintre chestiunile pline de mister ale educației. Toți profesorii își doresc elevi mai bine pregătiți, super motivați și disciplinați în a se autoeduca. Ceea ce a adus diferit programul «De-a Arhitectura în școala mea» a fost tocmai găsirea acestei motivații de a învăța lucruri noi, diferite de materiile școlare și care, totuși, utilizează informații din mai multe arii curriculare. A fost frumos și surprinzător să descopăr talentul la desen al unora dintre elevi sau precizia matematică și gândirea creativă, orientată înspre soluționarea unei probleme care părea că ne ține pe loc. Uimitor a fost și să văd implicarea elevilor în a organiza târguri cu prăjituri și obiecte confecționate de ei și pe care le-au oferit în schimbul unei donații, nu a unei sume fixe. Ideea lor a fost una rodnică, și-au expus macheta cu ceea ce vor să realizeze și astfel a fost mult mai motivant pentru colegii din alte clase să doneze pentru ceva de care se vor bucura cu toții. Sunt fericită și mândră de clasa mea!”
Prof. Andreea- Daniela Suciu, Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Cluj-Napoca
„Pentru mine, unul dintre momentele cheie ale proiectului a fost decizia de a-i invita și pe ceilalți viitori utilizatori ai spațiului de recreere în procesul de design al acestuia. Această rezoluție a fost adoptată la ora în care am încercat să stabilim cum va arăta spațiul de socializare. Fiecare grupă de elevi a propus câte o soluție care să țină cont de amplasarea în relația cu gardul, însorire, circulație etc. Analizându-le, am ajuns la concluzia că toate sunt valide, dar și că pot exista multe alte variațiuni. A fost momentul în care ne-am dat seama că având chiar și un număr limitat de module, posibilitățile de configurare a acestora tind spre infinit. Faptul că administrația școlii și colectivul profesoral preferă o amenajare cu mobilier fix, complica și mai mult luarea unei decizii. Așa a apărut ideea de test. Pentru că adolescenții sunt atât de imprevizibili, am decis să-i studiem înainte de a lua o decizie. Astfel, timp de o săptămână, mobilierul putea fi mutat de către elevii ieșiți în pauză, ceea ce ne-a permis să observăm comportamentul lor în aceste scurte momente, ce tipuri de interacțiuni preferau, cum se raportau în raport cu «celălalt» sau «ceilalți». Cea de-a doua etapă a constat în construirea unei platforme de lemn pe care a fost fixat mobilierul, într-o configurație inspirată de aceste observații.”
Marina Melenti, arhitect
CREDITE
Profesor: Andreea-Daniela Suciu
Elevi: (clasa a X-a B) Alexandra-Delia Abrudan, Andrei Petru Baica, Flaviu Farcaş, Christina Kritikou, Lavinia-Alexandra Man, Denisa Manasturean, Sorin Micu, Darius Moholea, Andrei Moldovan, Flavia Oltean, Ruxandra Ramona Onaci, Izabela Onta, Camelia Mădălina Pădurean, Geanina-Daniela Persa, Emanuela Pop-Husa, Erzsebet Anita Portic, Samira-Carmen Puica, Corina Gabriela Radu, Sally Sumandea, Denisa Ioana Szilagyi
Arhitect îndrumător și coordonator proiect: Marina Melenti
Finanțatori: Fundaţia Comunitară Bucureşti prin Swimathon Bucureşti 2018
Partener: Ordinul Arhitecților din România
Program educațional al Asociației De-a Arhitectura: arh. Mina Sava (coordonator program), arh. urb. Vera Marin, arh. Corina Croitoru
Voluntari: (din școală) Călin Bodea, Florin Bordea, Mircea Neagu, Andrei Suciu
Mulțumiri: doamnei directoare Lucia Pop şi tuturor elevilor colegiului, care au participat la evenimentele de fundraising
LINKS:
http://www.de-a-arhitectura.ro/proiecte-de-a-arhitectura-in-scoala-mea-in-anul-scolar-2018-2019/